Naționala feminină de handbal își face debutul la Campionatul Mondial de handbal feminin, sâmbătă, de la ora 15:00, în compania statului Paraguay. Este un meci numai bun de pornire pentru România. Înaintea debutului la turneul final din Germania, ProSport a stat de vorbă cu Narcisa Lecușanu, care se află în Germania, dar la Lepzig, la peste 550 kilometri distanță de naționala tricoloră. Echipa României este cantonată și joacă la Trier.
Narcisa Lecușanu a participat la turnee finale în calitate de sportivă. După ce s-a retras din activitate a fost și conducător de delegație al naționalei României, iar mai nou a ajuns la Campionatul Mondial în postura de membru al Comitetului Executiv IHF. Vicecampioana mondială din 2015 are grijă ca lucrurile să se desfășoare așa cum trebuie în grupa de la Leipzig, cea în care evoluează Germania și Olanda. Care sunt impresiile Narcisei despre acest Mondial, dar și despre naționala României îanintea debutului, citiți în interviul care urmează:
Narcisa, cum vezi acest Campionat Mondial?
Mă voi bucura de fiecare moment care se va petrece prin ochii mei la Leipzig, dar bineînțeles că voi fi cu ochii și pe echipa României, care joacă la Trier.
Ai văzut echipa României în ultima vreme?
Sigur, am văzut-o Trofeul Carpați.
Ți-ai făcut o părere vizavi de cum arată echipa, ce impresie ți-a lăsat?
Nu știu dacă e tot ce avem mai bun la ora asta, dar se vede că mai e de lucru în relația de joc, în atac, chiar și în apărare. Cred că apărarea trebuie să devină mai dârză pentru a reuși să marcăm și noi golurile ușoare de altădată, pentru a avea mai multe contraatacuri, faza a doua, repuneri rapide, ș.a.m.d.
Echipă experimentată, neexperimentată, cum ți se pare?
N-aș spune că este o echipă neexperimentată, pentru că sunt sigură că nu va juca foarte mult cu Ana Maria Berbece. Va juca tot cu Udriștioiu care are o experineță internațională destul de mare. Mi-ar fi plăcut să o văd și pe Laura Choper, nu știu din ce motive nu este la lot, dacă are vreo accidentare. Dar decizia este a antrenorilor, a staff-ului, nu comentez asta. După părerea mea, Laura Chiper nu ar fi trebuit să lipsească din echipă. Evoluția Crinei Pintea îmi place și sper să o țină picioarele. Am văzut că Ambros Martin își mai caută apărătorii centrali, de cele mai multe ori sunt cele mai căutate jucătoare, am văzut-o în acea poziție și pe Cristina Zamfir la Trofeul Carpați. Antrenorul a tot rulat acolo, să vadă cu cine poate să joace. Cred că la poartă nu suntem așa de experimentați la nivel internațional.
Poarta României are o medie de 22 de ani…
Asta nu înseamnă că fetele nu sunt bune, mie îmi plac foarte mult atât Denisa Dedu, cât și Yulia Dumanska. Chiar văzând niște imagini, am avut așa o bucurie sufletească, faptul că am reușit să fiu unul din oamenii care s-a luptat ca Yulia să-și ia cetățenie. Și cu ajutorul celor care au putut să spună DA, s-a întâmplat, chiar dacă presiunea era mare dacă va merge sau nu la Jocurile Olimpice de la Rio. Dar sper să meargă la Tokyo, îmi doresc mult atât pentru ea, dar și pentru echipă.
Spuneai de la Laura Chiper că ai fi văzut-o aici…
Aș fi văzut-o și nu aș fi experimentat niciodată cu Timea Tătar în extremă dreapta. Cred că e pentru prima dată când a jucat rolul acesta și mi-e greu să cred că asta este o soluție bună, viabilă.
Ai mai fi văzut și alte fete în lotul deplasat la Campionatul Mondial?
Mi-ar fi plăcut să mai văd, dar Paula Ungureanu s-a retras, cum e și cu Oana Manea, cum e și cu Iulia Curea, care a jucat excelent la CSM Bucureșlti în Liga Campionilor. Sigur, toate trei jucătoare s-ar retras, dar ar fi fost frumos să fie aici, chiar dacă vorbim de Jocurile Olimpice din 2020. Până acolo visezi tot la rezultate bune.
Cum vezi reconstrucția unei echipe naționale?
Eu reconstrucția o văd tot timpul cu un lot B, dar care să aibă o activitate intensă la fel cu lotul A. Ultima generație de tineret, ce a Cristinei Laslo și Biancăi Bazaliu, cred că are nevoie de mai multe jocuri la nivel de senioare. Și cred că un lot B, cu același program cu al primei reprezentative, nu doar la Trofeul Carpați, ar fi foarte indicat, le-ar ajuta. Mă gândeam la același lucru și la generația Gabrielei Perianu, care din păcate nu este aici și cred că ar fi fost o soluție extraordinară pentru națională atât în apărare și în atac. Cred că Bazaliu ar fi avut nevoie de alt salt. Mai este de lucrat și din păcate nu este foarte mult timp la echipa națională de senioare.
Cum ți se pare obiectivul fixat de FRH, o clasare pe locurile 1-6?
Mi se pare OK, mi se parte unul civilizat. Analizând toate grupele, am văzut că toate sunt echilibrate. Raportându-ne la Campionatul Mondial 2015, unde să spunem experiența a fost în favoarea României, dar jocurile din grupă n-au fost la nivelul așteptărilor noastre, a celor de acasă. Știindu-le pe fete, că pot juca mult mai bine, aveam senzația că lipsește ceva, acea unitate a grupului. Dar în final, faptul că au putut să biruiască Brazilia, să aibă o ascensiune și să ne arate că de fapt valoarea naționalei este alta față de ce au arătat în grupă, ne-au adus o medalie. Acum, la fel, pas cu pas, meci cu meci, eu sper ca fetele să aibă încredere, chiar și cele care se cred mai puțin experimentate.
Îți place cum arată echipa ca unitate?
Cel puțin din afară, mi s-a părut că echipa formează un grup, iar acest lucru este foarte frumos. Iar faptul că a pierdut cu Polonia și apoi a făcut un meci reușit cu Brazilia, nu a mai fost echipa care ia bătaie și se ridică foarte greu. Ă‚sta este un lucru pozitiv, dacă știi să înveți din greșelile meciului anterior, este excepțional.
Ai o experiență bogată ca jucătoare la acest nivel, cum se trăiesc zilele, orele dinaintea unui Campionat Mondial?
Intens! Abia aștepți să începi, îți faci tot felul de filme, sunt tot felul de vizionări, de frământări, depinde în ce situație din punct de vedere al sănătății ești. Sunt foarte multe lucruri, așa de la o agonie la extaz. Chiar dacă obiectivul era 1-6, fiecare în mintea ei își dorea o medalie. Acesta este visul până la urmă.
Îmi aduc aminte că încă de acum câțiva ani, după câteva clasări sub potențialul echipei, s-a evitat să se mai pronunțe niște obiective clare înaintea debutului unui Campionat Mondial, tocmai pentru a nu pune o presiune suplimentară. Și am observat că s-a moștenit acest lucru de la un turneu final la altul…
Eu cred că fiecare își dorește să câștige o medalie fără doar și poate, doar că nu ești singur, trebuie să lupți. Sunt 14 zile intense, multe jocuri, este o chestie de cum se va gestiona fiecare accidentare mai ușoară sau mai urățică. Dacă apar accidentări mai grave care elimină o jucătoare din competiție, gen ligamente rupte, este greu de a gestiona o astfel de situație. În plus, sistemul de a înlocui o jucătoare e puțin dificil. Ca antrenor trebuie să ai o baghetă magică și să poți gestiona fiecare clipă a fiecărui joc pentru că este foarte important să menții și prospețimea. Numai cel care este implicat și stă lângă echipă poate gestiona toată treaba asta, bineînțeles cu staff-ul pe care îl are. Cel puțin mie, staff-ul medical mi se pare esențial, vital la un asemena turneu.
Până unde vezi România la acest turneu final?
Naționalistă fiind și simțindu-mă contemporană cu câteva jucătoare din teren care mi-au fost colege, mi-aș dori o medalie. Însă este foarte greu de obținut. Dar fiind o optimistă, aș vedea echipa în Top 6. Depinde numai de ele și de abordarea fiecărui meci.
Asta înseamnă un sfert de final cel puțin…
Da, eu mi-aș dori și o finală, dar nu este ușor.
Pe cine vezi campioană mondială?
Sincer, evoluția Olandei mi-a plăcut foarte mult în ultimul timp, chiar și din finala Campionatului European 2016. N-am o favorită, dar cam aceleași națiuni sunt în top. Faptul că Rusia a pierdut în calificările pentru Euro 2018 cu Austria m-a făcut să cred că și puterile mari pot fi învinse de puterile mici ale handbalului. Dar asta nu înseamnă că Rusia nu poate fi în top cu ceea ce are. Este un Campionat Mondial deschis pentru toată lumea, n-aș exclude Coreea de Sud. Și cred că și Japonia dă o altă importanță pregătirii și ceea ce va urma pentru Tokyo.
Pentru tine este un Mondial special având în vedere că ești în Germania într-o altă poziție?
Ți-aș povesti mai multe la final. Chiar sunt curioasă cum e să fii în culise. Chiar așa mă văd, în culise. Observi toate detaliile, cum se pregătesc meciurile, cum se pregătesc delegațiile, cum se pregătesc arbitrii, cum se analizează la nivel de la IHF. Sunt niște detalii foarte importante pentru mine, pentru a înțelege anumite aspecte care completează un puzzle handbalistic.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER