Câteva sute de oameni au umplut aeroportul din Cluj Napoca. Fericiți, cu steaguri tricolore sau cartea lui Tibi Ușeriu în mână nu și-au luat ochii de la ușa terminalului sosiri internaționale. Pe acolo trebuia să intre cel care a învins limitele în cel mai greu maraton din care s-au inventat în lume. Era sosirea în țară a celui care a câștigat Ultramaratonul Arctic, care a avut cel mai lung trase, 617 kilometri în condiții climaterice severe. S-a lăsat încălzit de valul de aplauze, a dat autografe și s-a fotografiat cu toți cei care i-au cerut. „Este din ce în ce mai emoționant în fiecare an”, au fost primele cuvinte ale lui Ușeriu care a explicat cât de greu a fost ultimul maraton. A fost un traseu nou, pentru că pe celelalte le știam. Au fost 280 de kilometri de gheață. Se urcă la deal foarte mult cu o sanie de 40 de kilograme în spate, iar în final se trece printr-o zonă cu lacuri, au făcut destul de dificil finalul, mai ales că am întâmpinat și două furturi destul de agresive, unde au și abandonat foarte mulți, iar pe final am mai avut o furtună destul de agresivă. A fost cel mai greu”.
„A fost anormal de cald”
Un val de căldură, la care organizatorii nu se așteptau le-a făcut traseul puțin mai ușor competitorilor. „A fost surprinzător de cald. Am prins doar în două nopți -32 de grade însă, în rest temperaturile s-au învârtit între -11 și -15 grade, ceea ce este absolut anormal pentru zona respectivă, pentru luna martie, care în ultimii ani a fost una dintre cele mai friguroase. A fost un val de căldură, care ne-a ameliorat situația”, a spus ultramaratonistul de 44 de ani.
„În momentele când m-a îngenuncheat am stat jos și m-am gândit de ce sunt acolo”
Acesta a povestit și cum a reușit să treacă peste cele mai grele momente: „După 3 zile de concurs totul pare foarte greu. Eu urăsc ice-road-ul. Acum la aproape 300 de kilometri nu mi-a fost ușor. Mi-a degerat un deget de la piciorul stâng, apoi mi-am schimbat mersul, mi-am schimbat cadența și am încercat să am probleme la picioare. Simt durere de câteva zile și tot spun că dacă aș fi avut această durere în timpul cursei nu le-aș mai face. Am avut momente când m-a îngenuncheat această competiție, dar am stat acolo jos și m-am gândit de ce sunt acolo și am încercat de fiecare dată să mă regrupez și să merg mai departe. Au fost probleme pe care am putut să le duc. M-am refăcut din punct de vedere fizic. Am stat 5 zile pe antibiotice pentru că aveam câteva infecții. Sunt destul de obosit pentru că de două zile tot schimb avioane”.
„Nu sunt sportiv profesionist”
Cu toate acestea Tibi Ușeriu nu se consideră un sportiv profesionis și spune că se exagerează cu laudele pentru el. „Ce provocare pot să mai am? E o provocare și să ajung acasă. Cred că exagerăm cu cea mai grea competiție. Și un semi-maraton e greu. E o competiție pentru amatori, care se dispută în condiții puțin extreme. Nu sunt sportiv profesionist, nu e o performanță în sport, este o performanță pentru mine, personal. Psihicul este atuul meu. Mi l-am format prin trecutul meu”, este de părere Ușeriu.
„Dacă temperaturile ajung pozitive nu mai are farmec”
Peste o lună de zile va merge în Himalaya pentru o nouă provocare. Spune că nu știe dacă va mai participa la Ultramaratonul Arctic. „În 30 de zile o să plec în Hymalaya. Nu știu ce urmează, va fi o surpriză și pentru mine. Cred că voi face o pauză. Nu sunt sigur, dar va trebui să fac și altceva. În această competiție, am fost deja de 3 ori. Dacă temperaturile ajung pozitive nu mai are niciun farmec, nu mai e o competiție extremă”, a spus Ușeriu, care a câștigat pentru a treia oară acest ultramaraton: „Mai în glumă, mai în serios mi-au spus organizatorii să mai stau pe acasă anul viitor”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER