Un grup de parlamentari printre care se regăsește și președintele Federației Române de Box, Vasile Câtea, susținut și de Comitetul Olimpic și Sport Român, negociază în aceste zile cu reprezentanții Ministerului de Finanțe forma finală a Legii Sponsorizării, înaintea ca aceasta să fie trimisă în Parlament pentru a fi dezbătută. Conform unor date statistice, sportul românesc ar putea beneficia azi de peste 2,28 de miliarde de euro din sponsorizări, dar pentru că legea este neatractivă pentru agenții economici, suma totată intrată în sport dacă ajunge la 50 de milioane de euro.
„Lucrăm la forma finală a Legii Sponsorizării cu cei de la Minsterul de Finanțe, astfel încât să-i dăm o formă de comun acord, pentru a fi apoi agreată în Parlament”, ne-a declarat Constantin Căliman, fostul director general al CSM București, aflat în grupul de lucru pentru inițierea Legii Sponsorizării.
În expunerea de motive pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României, „modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici, având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România. Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială .
De asemenea, prin OUG 25/2018 s-au adus modificări Codului Fiscal în ceea ce privește sponsorizarea de către microintreprinderi, dar de acest lucru beneficiază entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, nu însă și sportul: „Micointreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societățile comerciale active din România. Pe ansamblu, cifra de afaceri este una foarte mare. Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microintreprinderi nu numai că încalcă principiul egalității de șanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând și un precedent periculos”.
Pentru a se încuraja activitatea de sponsorizare, grupul de inițiativă a adus ca argumente următoarele aspecte:
„Concluzia principală este că, în contextul actual economic, companiile multinaționale și societățile comerciale (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero. Sistemul legislativ nu a creat nici o pârghie de stimulare a sponsorizării, sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri este total nefuncțională și neatractivă. De asemenea, soluția ca microintreprinderile să sponsorizeze doar entitățile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale este una greșită”, se specifică în expunerea de motive.
După cifrele Institutul Național de Statistică, în 2017 au existat următoarele date:
În același an, bugetul total din sportul romînesc a fost de aproximativ 350 milioane euro, din care peste 90% au fost bani publici: MTS 81 mil euro, MEN 21 mil euro, MAI 11 mil euro, MAPN 20 mil euro, autorități publice locale aproximativ 170 mil euro. Diferența de aprox. 50 mil. euro până la valoarea de 350 mil euro au reprezentat sume financiare ale investitorilor privași și un procent foarte mic sume obținute din sponsorizare/publicitate pentru structuri sportive.
„Impactul bugetar negativ, reprezintă o problemă falsă. Banii care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub formă de taxe și contribuții percepute la valorile financiare ale CAS -urilor și CIM-urilor, sub formă de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziții de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale și alte servicii. Surpriza placută va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB ului (ex. Germania are 17% din PIB din industria sportului). Luând ca exemplu de bună practică sistemul de sponsorizare din USA, care are nici mai mult, nici mai puțin decât 29 de forme ale legii sponsorizării, se impune găsirea unei soluții”, se mai specifică în expunerea de motive.
Grupul de inițiativă vine și cu următoarele propuneri pentru modificarea legislației:
„Prin aceste măsuri, mișcarea sportivă din România își va majora consistent bugetul dedicat programului competițional astfel încât nu vom mai putea vorbi de subfinanțare, țintele fiind:
– Dezvoltarea sportului școlar și universitar ca bază a piramidei sportului românesc;
– Îmbunătățirea stării generale de sănătate a națiunii;
– Crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociațiilor Sportive Școlare și Asociațiile Sportive Universitare;
– Mărirea numărului de sportivi legitimați de la 200.000 la 4.5 milioane în maxim 4 ani ( ținta/masa critică: 3.3 milioane elevi, 500.000 studenți, aproximativ 1.5 milioane de tineri cu vârstă între 18-35 ani);
– Dezvoltarea industriei sportului (productie și comerț cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing și publicitate, ticketing, drepturi TV, altele);
– Dezvoltarea mediului privat în sport și transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat”, concluzionează grupul de inițiativă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER