Italianul Bruno Grandi, președinte al Federației Internaționale de Gimnastică între 1997 și 2016, în mandatul căruia sportul care a adus cele mai multe medalii olimpice României a renunțat la nota maximă 10, introducând un cod de punctaj fără limitare, s-a stins din viață, vineri, la vârstă de 85 de ani.
Bruno Grandi a pierdut lupta cu boala. Federația Internațională de Gimnastică a anunțat vestea morții sale, actual său președinte, Morinari Watanabe declarând: „Astăzi deplângem trecerea în neființă a unui om cald, care ne-a arătat calea cu toată pasiunea pe care o purta acestui sport. Cu energie nelimitată, Grandi a promovat un puternic simț al justiției, a marcat sportul prin reformele care au dat credibilitate gimnasticii, popularitate și universalitate și a pus mereu siguranța sportivilor pe primul plan”.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român i-a oferit lui Bruno Grandi Colanul de Aur, ca și altor personalități ale sportului mondial precum Thomas Bach – președintele Comitetului International Olimpic (CIO), sau Jacques Rogge – fost președinte CIO.
Grandi a fost sportiv de înalt nivel, profesor, antrenor, arbitru și administrator, explorând aproape toate fațetele gimnasticii. A fost președintele Federației Italiene de Gimnastică între 1977 și 2000, dar și vicepreședinte al Comitetului Olimpic Italian (CONI) din 1987 până în 2005. A fost membru al Comitetului Internațional Olimpic din 2000 până în 2004, retrăgându-se oficial din lumea gimnasticii la Congresul FIG de la Tokyo din octombrie 2016.
Potrivit mărturiei fostului președinte al Federației Române de Gimnastică, Adrian Stoica, prezent la dezvelirea plăcii comemorative în onoarea lui ”Nicolae Vieru” de la sala de gimnastică a Complexului sportiv Lia Manoliu, dezvăluia că Bruno Grandi i-a purtat un imens respect acestuia. „Bruno Grandi, la momentul retragerii domnului Vieru din această organizație, după 32 ani, spunea că Nicolae nu este numai o personalitate mondială a gimnasticii, ci el însuși a reprezentat o instituție în sine”, amintea Adrian Stoica.
Bruno Grandi explica cea mai mare schimbare înregistrată de gimnastica mondială. „Toată lumea a iubit nota 10 pentru că era simbolul perfecțiunii. Dar 10-le era de fapt restrictiv, pentru că nu permitea arbitrilor să separe nivelul de dificultate al exercițiilor de calitatea execuției. Am văzut că acel sistem și-a atins limitele la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004”, declara Grandi, care ulterior avea să fie totuși dezamăgit de efectele produse de codul nou-introdus, în 2006. „Gândit inițial să ajute la dezvoltarea sportului nostru, Codul s-a transformat într-o bombă cu ceas pe care suntem nu mai sunt în stare să o controlăm”, a transmis Grandi în 2011.
71 de medalii a produs gimnastica românească românească la Jocurile Olimpice (25 de aur, 20 de argint, 26 de bronz)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER