Rapid a împlinit ieri 98 de ani și profit de această ocazie să urez și eu ”La mulți ani!” clubului supranumit ”Farmecul Vieții”. Deși actuala conducere nu dispune de bani mulți, sunt câteva semnale care mă fac să cred că în anul centenarului giuleștean, echipa va fi mult mai puternică și iubită decât este în acest moment.
”Rapidulețul” a promovat în prima ligă după șase ani de absență. Și nu a fost ușor. E normal să nu fie pentru că ”ăsta e Rapidul din Giulești, iubește-l ș-ai să înnebunești!”, după cum cântă mult prea frumos pătimașii suporteri vișinii. Giuleștenii au trecut printr-o perioada de renaștere, dar iubitorii de alb și vișiniu au așteptat cuminți momentul în care se vor bucura din nou. Acum, momentul a venit! Rapid e în prima ligă.
E adevărat că patronul Victor Angelescu nu se poate compara cu Gigi Becali (FCSB), Mihai Rotaru (CSU Craiova) sau Nelu Varga (CFR) atunci când vine vorba de banii pe care îi investește. Cred însă că dacă se vor face niște investiții mici, dar foarte bine gândite, ”farmecul vieții” poate până la centenarul din 2023 să adune valuri noi de suporteri tineri și să se urce pe unul dintre cele trei tronuri ale vechilor granzi din București. Tronul e acolo, e prăfuit și își așteaptă stăpânul să se întoarcă.
Cred cu tărie că în fotbal nu înseamnă totul numai bani. Exemple cele mai bune sunt Gică Hagi și Gigi Becali. ”Regele” a câștigat campionatul cu Viitorul în 2017, având investiții minime. Plafonul salarial a fost de doar 5.000 de euro pe lună. De partea cealaltă, latifundiarul din Pipera este cel mai mare investitor din fotbalul românesc, dar degeaba. Infuziile financiare sunt făcute haotic, iar FCSB nu a mai câștigat un titlu de campion din 2015. Deci, Rapidul are toate șansele să performeze chiar dacă patronul Angelesc nu are bani mulți.
Am identificat mai jos câteva puncte forte pe care Rapidul le are în acest moment și care, adunate, pot face ca giuleștenii să câștige Eventul în 2023 (anul centenarului), așa cum a anunțat președintele Daniel Niculae că își dorește.
Suporterii: De departe cea mai importantă comoară a Rapidului este marea de suporteri. Ei sunt mai importanți decât orice jucător, antrenor sau conducător din istoria giuleștenilor. Aceștia vin și pleacă, trec la rivale sub pretextul profesionalismului, dar fanii nu își schimbă niciodată crezul. Iar rapidiștii sunt altfel decât restul suporterilor. Au dovedit-o în ligile inferioare și o dovedesc în continuare. Șeful suporterilor, Liviu Ungurean zis ”Bocciu” a reușit să stingă toate conflictele dintre suporteri și să îi unească într-o singură peluză puternică.
Stadionul: ”În micul nostru Giulești joacă Rapid București” este începutul unui cântec al Peluzei giuleștene dedicat vechii arene ”Valentin Stănescu”. Aceasta a fost pusă la pământ pentru a face loc alteia moderne, iar sentimentul meu este că parfumul vechiului Giulești nu s-a pierdut. Noul stadion mustește de culoarea vișinie și, deși este mai mic decât vechiul stadion, arată foarte cochet. Tribunele sunt mult mai apropiate de teren, ceea ce va face viața adversarilor ce vor călca pe Giulești un adevărat infern.
Echipamentul: Una dintre cele mai mari supărări ale suporterilor de-a lungul anilor a fost că Rapidul nu a avut haine de gală ca rivalii de la Steaua și Dinamo. Pentru sezonul 2021/2022, giuleștenii au ajuns la un acord cu unul dintre cei mai mari producători de echipament sportiv de pe Planetă, firma americană Nike. Suporterii se vor putea bucura în sfârșit de tricouri de care se mai bucură în România doar fanii celor de la FCSB, CFR și Farul Costanța (contractul e de pe vremea Viitorului lui Hagi). Deși nu este ceva oficial, se pare că giuleștenii vor avea tricouri similare cu cele ale campioanei CFR.
Transferurile: Deși stau foarte prost din punct de vedere financiar, giuleștenii au făcut și fac în continuare eforturi să concedieze vechii jucători care nu se ridică la rigorile Ligii 1 și astfel să elibereze bani în vederea aducerii unor nume grele în Giulești. Claudiu Belu și Alexandru Albu au semnat deja, iar vișiniii sunt foarte aproape să semneze cu Dragoș Grigore, Cristi Săpunaru și Junior Morais. Președintele Daniel Niculae este conștient că un club de tradiție cu mulți suporteri este obligat să transfere nume sonore. Asta dacă vrea să câștige respectul suporterilor, dar și a adversarilor dinainte de a păși pe gazon. Astfel de mutări ar anunța că Rapidul nu se mulțumește să fie o echipă de mijlocul clasamentului și atât.
Palmaresul: Rapid nu este în galeria celor mai titrate echipe din România dacă discutăm strict despre numărul trofeelor adunate. Steaua/FCSB are 26 de titluri, Dinamo 18, CFR Cluj a ajuns la al al patrulea titlu consecutiv și al șaptelea în istorie. Giuleștenii au trei campionate (1967, 1999, 2003), dar și 13 Cupe, fiind pe locul doi în România (la egalitate cu Dinamo) la acest capitol. Doar Steaua/FCSB are mai multe Cupe, 24 de trofee. Vișiniii mai au și patru Supercupe și o Cupă a Ligii. Deși nu este fruntașă în România când vine vorba de trofee, Rapidul are vitrina plină de performanțe și meciuri memorabile, iar acest lucru obligă și responsabilizează pe toată lumea din club. Sau cel puțin așa ar trebui.
Sponsorii: Datorită istoriei bogate a clubului și a interesului incredibil al suporterilor care așteaptă cu nerăbdare să facă spectacol meci de meci în noul Giulești, marile companii se încolonează la ușa Rapidului pentru a semna contracte cu clubul din Grant. Sursele ProSport susțin că una dintre cele mai mari case de pariuri din România, Superbet, a ajuns la un acord cu giuleștenii pentru a vira anual în contul clubului niște sume de ordinul sutelor de mii de euro. Se vorbește chiar de vânzarea numelui noii arene, iar banii să meargă tot la Rapid. Am putea vedea un ”Rapid – Superbet Arena” care să consolideze serios bugetul clubului.
Autocarul: O altă mare supărare a suporterilor a fost că în ligile inferioare echipa nu a avut un autocar propriu. Într-o perioadă în care Craiova lui Mititelu dă peste 500.000 de euro pe un autocar, FCSB și Craiova lui Rotaru au și ele adevărate yacht-uri pe roți, deci supărarea fanilor giuleșteni e de înțeles. Cum, necum, Angelescu și Niculae au rezolvat și această problemă. Cu toate că autocarul giuleștenilor nu poate fi comparat cu OZN-urile celorlalte cluburi mari din Liga 1, acesta arată curat și este ”îmbrăcat” în culorile și însemnele clubului alb-vișiniu. Este încă un pas spre normalitate.
O mare parte din cele de mai sus știu sigur că au fost schimbate în bine de noul președinte Daniel Niculae. Cu toate că este lipsit de experiență și face multe greșeli (vezi conflictul cu liderii Peluzei de la sărbătoarea promovării), Daniel Niculae a crescut în Peluză și este poate singurul conducător de până acum care știe exact cum vibrează inima unui suporter rapidist. Știe cât de mult înseamnă pentru fanul de rând un tricou vișiniu frumos, cu care se poate mândri, cât de mult înseamnă să vadă prin oraș autocarul echipei, să țipe după el și să îl aplaude. După care să povestească prietenilor momentul. Având în vedere faptul cã nu au bani mulți la dispoziție, rapidiștii au găsit o rezolvare prin preluarea autocarului echipei Poli Iași. L-au branduit și, cu toate că nu e Oltenia Force One, măcar acum echipa are autocarul propriu.
Niculae știe că ADN-ul Rapidului este integral format din suporteri. Știe pentru că și el face parte din acest ADN. Nu pentru că a performat în tricoul Rapidului, ci pentru că a suferit și s-a bucurat acolo unde meciul se vede în picioare și nu așezat pe scaun – în Peluză. Sunt sigur că Niculae va mai greși până va acumula experiență în acest nou rol de președinte, dar la fel de sigur sunt și că venirea sa la Rapid va schimba multe lucruri în bine. Semnele bune deja se arată! La mulți ani, Rapidule! Ai împlinit 98 de ani glorioși!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER