Au trecut 8 ani de când Răzvan Burleanu conduce FRF. 8 ani de politică managerială proastă a FRF. Dar mai ales 8 ani de rezultate dezastruoase la nivel de echipe naționale. Am petrecut împreună cu FRF 8 ani mincinoși, cu promisiuni neîndeplinite. Cu fanfaronadă ieftină. 8 ani din care cel mai puternic a ieșit Razvan Burleanu pe persoană fizică, nu fotbalul pe care pretinde că-l conduce.
În tot timpul ăsta, cei care conduc FRF s-au îngrijit doar de două lucruri: să-și asigure pentru ei un trai îndestulat folosind pozițiile în care s-au instalat și să creeze un sistem ca în politică. Să controleze masa de votanți cu orice mijloace astfel încât alegerile pentru președinția FRF să fie o simplă formalitate.
Adică un control absolut asupra mulțimii din Adunarea Generală care se vinde pe un spriț, o deplasare sau o noapte de cazare la un hotel din București.
Cel mai probabil că mâine vom avea un rezultat istoric. Adică sută la sută voturi pro Burleanu.
Și e de plâns că s-a ajuns aici. Că s-a ajuns să nu existe un contracandidat solid. În mintea bodeștilor sau vișanilor care chițăie pe lângă Burleanu asta e o mare victorie.
Își râd în barbă. Pentru fotbal și democrația fotbalului e un cancer.
De vină pentru ce se întâmplă azi cu FRF suntem și noi, jurnaliștii. N-am fost în stare să găsim lovituri care să arate limpede inutilitatea acestei administrații. Dar, până la urmă, ce dovadă mai clară de neputință în afară de rezultatele dezastruoase puteam găsi. Rezultate dezastruoase la toate nivelurile. De la management slab, sponsori care nu există sau evită să se asocieze și până la scoruri de 12-0 cu care au pierdut meciuri echipele naționale.
În fapt, e greu să lupți cu un apendice al unui sistem politic până la urmă. Pentru că asta e FRF azi. Acolo totul e un blat general. În sprijinul a ceea ce am spus mai devreme, nu mai departe de ieri am aflat de o nouă porcărie ieftină pusă la cale de Burleanu.
Mai nou, s-a creat un soi de apropiere între seful FRF și ministrul Novak, UDMR. Oricum era de notorietate legătura echipelor cu capital unguresc cu FRF. Dar, mai nou, ministrul Novak i-a cerut un favor șefului de la FRF. Numirea în Comitetul Executiv din partea ligii a 3 a pentru domnul Lajos Rancz, de la Odorheiul Secuiesc. Burleanu i-a promis domnului Spînu, de la Filiași, cel care azi ocupă locul în CEx și care va fi înlocuit, că-l va pune consilier județean la Dolj. Cam aici s-a ajuns cu aroganțele.
Adică o nouă mișculanță prin care Burleanu va avea controlul absolut în cel mai important consiliu al FRF. Și atunci, ce ne-a mai rămas? Ce mi-a mai rămas mie și colegilor mei jurnaliști? O singură armă. Ignoranța. Adică haideți să facem mâine o chestie prin care să le arătăm tuturor că ne pasă. Haideți să nu-i mai umplem masa de microfoane. Să nu-i mai umplem de microfoane biroul din spatele căruia se va declara mare câștigător. Merită mai mult de o știre o astfel de zi, după 8 ani de eșecuri pe linie și fără contracandidat?
Faceți repede o ședință de sumar și veți constata că redacțiile vor economisi bani de motorină, spații de emisie, iar reporterii care muncesc în fiecare week-end zi lumină în stres și frig pe stadioane ar putea primi o zi de pauză bine meritată în mijlocul săptămânii.
E singurul nostru mod de a arăta publicului și nouă că ținem la echipa națională. Care ar fi în plus valoarea unei relatări fără sare de la Casa Fotbalului? Poate doar o singura miza să existe. Eu l-aș căuta pe cetațeanul turmentat, dacă-l mai țineți minte. Ce mai face el? Cum i s-au părut anii ăștia cu Răzvan șeful lui? Țineți minte. Era un domn în stare de ebrietate care s-a urcat în avionul echipei. Naționale. Pleca în Antalya și ținea în mâna o pungă de un leu. Ala era tipul de alegător al lui Burleanu.
Ca și astăzi dealtfel. Primise răsplata pentru votul din Adunarea Generală. O vacanță moca de trei zile, cadou de la FRF. Întrebat de noi ce caută acolo și pe cine a votat, insul a răspuns: păi mi-a dat mie Lupescu ceva să-l votez?! Trist, dar și azi mai adevărat ca niciodată!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER