De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele litigioase pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Etapa aceasta a avut multe meciuri interesante, iar Marius Avram, specialistul ProSport în arbitraj, le-a analizat.
Două faze parcă trase la indigo au apărut exact în meciurile cele mai importante pentru lupta la titlu, ambele implicând arbitrii asistenți. Astfel în meciul FC Voluntari -FCSB în minutul 88, în urma unei pase de la portarul gazdelor, mingea este deviată cu capul de un atacant iar Cristi Costin, aflat în luptă cu Miron, reușește să se desprindă de adversar și înscrie. Reluările ne-au arătat că în momentul devierii atacantul celor de la Voluntari se afla în poziție de ofsaid.
În meciul CFR Cluj – Universitatea Craiova, la o lovitură liberă în minutul 2, Deac centrează în suprafață de pedeapsă a celor de la Craiova de unde Boateng trimite cu capul și îl învinge pe portarul Pigliacelli. Și aici reluările ne-au arătat că jucătorul de la CFR Cluj se afla în poziție de ofsaid în moomentul pasei. Deși fazele diferă din punct de vedere al desfășurării ele sunt foarte asemănătoare dintr-un singur aspect: ambele sunt ofsaid.
„Milimetric”, ce-i drept, însă tot ofsaid rămâne indiferent dacă este mare sau mic. Poziția de ofsaid este una din fazele cel mai ușor de analizat pe televizor: atacantul ori este în față, ori în spatele fundașului, prea puțin este loc de interpretare. Decizia corectă în ambele faze ar fi fost lovitură liberă indirectă în favoarea echipei în apărare pentru ofsaid.
O controversă apărută în urma acestor faze care merită clarificată, o reprezintă sintagma „a da credit atacului”. Ce înseamnă și de unde a apărut? Recomandările pe care arbitrii asistenți le-au primit spun următorul lucru: dacă nu sunt siguri de o fază, dacă doar li se pare că este ofsaid fară a avea certitudinea deciziei, atunci nu trebuie să ridice fanionul. Fiind vorba de o fază la care beneficiază atacantul se spune că „se dă credit atacului”. În nici un caz nu se recomandă ca o poziție mică de ofsaid să nu fie semnalizată.
De asemenea în cazul fazelor în care mingea depășește sau nu linia porții, fazele limită în care este foarte greu să vezi exact dacă s-a înscris sau nu gol, arbitrilor asistenți li se recomandă să nu ridice steagul decât dacă sunt 100% că mingea a depășit linia în întregime. În acest caz beneficiind echipa în apărare, este exact opusul ofsaidului dar în esență recomandarea este aceeași: de a nu semnaliza. Și arbitrilor li s-a recomandat ca în situațiile de penalty aflate la limita suprafeței de pedeapsă, aproape pe linie, greu de văzut, daca nu sunt siguri, să acorde lovitură liberă din afara careului, nu penalty. Aceste recomandări au apărut deoarece elementul care se cere atunci când se iau decizii importante este certitudinea. Dacă nu ai toate informațiile, nu controlezi integral faza, este mai bine să nu iei nici o măsură.
Aceste probleme nu sunt apărute de curând. Ofsaidurile foarte mici au produs controverse majore și la nivel international. De altfel într-un interviu acordat pentru Daily Mirror, președintele UEFA, Alexander Ceferin, spunea: „Dacă ai nasul mai lung, ești în poziție de ofsaid în zilele noastre…așa că propunerea noastră va fi, vom discuta cu divizia de arbitraj de la noi, să se acorde o toleranță de 10-20 de centimetri în astfel de situații”.
Încă nu s-a luat nici o decizie în acest sens, dar FIFA nu a lăsat lucrurile așa. La Campionatul Mondial din Qatar se va folosi inteligența artificială pentru a depista și a lua decizia rapid în cazurile de ofsaid la limită pentru a veni în sprijinul sistemului VAR care s-a dovedit prea lent în analizarea acestor situații. În cabina VAR arbitrii deseori au dificultăți în a identifica exact momentul pasei, poziția exactă a fiecărei părți a corpului jucătorilor implicați în situații unde câțiva centimetri fac diferența. Iată deci cum tehnologia folosită evoluează și se caută permanent soluții pentru a elimina eroarea umană.
Alte trei meciuri importante s-au desfășurat în ultima etapa a play-out-ului, decisive pentru a stabili cine merge la barajul care decide echipa care va juca cu Universitatea Craiova pentru un loc în Conference League. Din fericire arbitrajul nu a avut un rol hotărâtor în aceste meciuri. Singura fază notabilă s-a petrecut în meciul dintre FC Mioveni și Rapid București. Astfel în minutul 10 atacantul celor din Mioveni, Sanoh Moussa, intră în suprafață de pedeapsă a celor de la Rapid, cade cerând lovitură de la 11m iar arbitrul lasă jocul să continue. Faza inițial a aprut corect judecată, jucătorul pare că alunecă, element în favoarea arbitrului, dar deși căderea este ciudată din punctul ăsta de vedere, reluarea ne arată că de fapt a fost lovit în piciorul de sprijin de către fundașul rapidist, acest lucru provocandu-I căderea. Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 metri în favoarea echipei din Mioveni, fară sancțiune disciplinară.
Urmează meciurile de baraj și finala cupei României, meciuri foarte importante, hotărâtoare pentru viitorul multor echipe. Deși e final de sezon arbitrii trebuie să trateze cu maximă seriozitate jocurile și să conștientizeze că un sezon bun sau foarte bun poate fi stricat de ultima imagine lăsata în urma unor decizii greșite. Le urez success foștilor mei colegi!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER