E mijloc de octombrie. La Londra, vremea este neașteptat de frumoasă (vremurile, în schimb, nu sunt). Nu e frig, iar pe cer strălucește, cu un zâmbet totuși firav, soarele. Deplasarea pentru „EA Sports Women’s Football Summit” începe bine. O paranteză. Am acceptat invitația măcinat de o curiozitate.
Ca un român realist, pe alocuri pesimist, am vrut să mă conving cu ochii mei care e diferența între ceea ce numim noi fotbal feminin și ceea ce definesc prin asta străinii.
Cotidianul britanicilor nu este unul roz. Am descoperit că traficul londonez, greoi cu precădere, poate îndulci gustul amar al zecilor de minute pierdute pe străzile din București.
Dialogul cu colegul și amicul Ion Alexandru, de la Eurosport, pe drumul de la aeroport spre hotelul unde aveam să ne cazăm a mai estompat noțiunea timpului în cele aproape două ore cât a durat călătoria de la Heathrow.
Am discutat despre fotbal. Povești, amintiri și așteptări despre eveniment. Din când în când, casele de cărămidă, ce emană forță și rigiditate, ne mai furau privirile. La radio, șoferul UBER lăsase într-un ton cât să nu ne acopere conversația un post de știri. În mod repetat, aproape obsesiv, am auzit numele premierului Liz Truss. Mai târziu, aveam să aflăm și de ce.
Organizarea de la hotel, impecabilă. Am primit toate informațiile de la Joe, cum altfel ar fi putut să îl cheme, despre summit-ul de a doua zi. Forfota din stabilimentul de pe Shoreditch High Street mi-a adus primul feeling că fotbalul feminin este tratat cu un respect diferit.
Londra trăiește în adagio pe timpul zilei și în allegro noaptea. Există un zgomot ambiental specific acestui oraș, ca o compilație modernă între halbele de bere ciocnite în puburi și țipetele certăreților, cu sau fără de motiv, de pe troturare. Dacă mai adaugi și o alarmă de incendiu, pornită din senin (un fel de a ieși fum fără foc) pe la 4-5 dimineața, noaptea se transformă rapid într-una albă.
Până la evenimentul programat a se desfășura după-amiază am decis să iau pulsul Londrei din centrul ei. Mânat, evident, de alte curiozități tipic jurnalistice. Palatul Buckingham. Westminster Abbey. London Eye. Downing Street 10. Oare o mai plâng britanii pe regina Elisabeta a II-a? Oare mai rezistă premierul Liz Truss în funcție?
Ce contrast puternic între schimbul de gardă, atât de disciplinat, al soldaților de la Buckingham și starea „de gardă”, ușor precipitată, a polițiștilor de la Downing Street.
Strada blocată și „tunurile” fotografilor, îndreptate spre ieșirea din spate, sunt imaginea perfectă a tensiunii acumulate în societatea britanică.
Sutele de persoane, majoritatea la costum, adunate pe iarba din St. James Park, reprezintă cea mai frumoasă formă a democrației pe care am văzut-o de multă vreme încoace. Așa cum fuga nestingherită a gâștelor și veverițelor din același parc reprezintă o sublimă formă de libertate.
Puterea unui popor stă și în modul în care știe să își exprime nemulțumirile și să își rezolve problemele. V-am spus că aveam să aflăm mai târziu. Reprezentanta Partidului Conservator a fost pur și simplu „masacrată” politic în 48 de ore. Mass-media a desființat-o pe Liz Truss, iar opinia publică a forțat-o să plece.
Există însă și zone de echilibru. „EA Sports Women’s Football Summit” a fost un real succes. Oficial a fost vorba despre lansarea FIFA 23, versiunea care cuprinde și echipe de club din fotbalul feminin. În realitate, evenimentul a reprezentat o conștientizare a expansiunii spectaculoase pe care o are, la nivel social, această ramură a „Sportului Rege”.
De la un joc popular, la asumarea unor roluri complexe pentru dezvoltarea acestui fenomen la nivel global. De la munca titanică a celor care fac „data analysis” pentru ratingurile jucătoare, la imaginația sclipitoare a oamenilor de la creație, care încearcă să reproducă milimetric chipurile sportivelor. De la naturalețea unor staruri, foste sau actuale fotbaliste (tot pe ProSport veți putea citi un interviu acordat publicației noastre de legendara Laure Boulleau, vedeta franceză care a jucat toată cariera doar pentru PSG), la concizia și respectul discursului reprezentanților UEFA pentru toți cei implicați.
La Londra, în acel spațiu care te scotea din cotidian printr-o virtualitate ademenitoare, mi-a zburat gândul la imaginea fotbalistelor din România, senioare, care se chinuiau în noroi.
Sursa foto: facebook Marian Olaianos
Între console de gaming și specialiști care contribuie, prin diferite moduri, la o industrie ale cărei frontiere nu par perceptibile în acest moment, am avut o nouă dovadă că lumea evoluează cu o altă viteză decât România.
11 milioane de euro este suma pe care reprezentanții EA Sports au anunțat că o vor investi în perioada următoare pentru dezvoltarea fotbalului feminin.
„Dacă vor să mă pună să am echipă feminină, mă retrag din fotbal. Cum adică să faci lucruri împotriva lui Dumnezeu. Am și eu păcatele mele. Dar lucruri nefirești nu fac. Nu! Asta e aliniere la idelile lui Satan. Fetele să joace handbal, baschet. Cum să joace femeie fotbal? Nu e făcută pentru fotbal. Mădularele ei nu sunt făcute pentru fotbal. Femeia a fost făcut de Dumnezeu din bărbat, pentru bărbat. Femeia e făcută să fie atrasă bărbatul de ea. Dacă facem asta, batjocorim formele făcute de Dumnezeu ca să îl atragă pe bărbat. O schimonosim pe femeie! Boxul și fotbalul le schimonoesc pe femei” – Gigi Becali, în 2018. Între timp, FCSB și-a făcut echipă de fotbal feminin.
„Dacă vor să mă pună să am echipă feminină, mă retrag din fotbal. Cum adică să faci lucruri împotriva lui Dumnezeu. Am și eu păcatele mele. Dar lucruri nefirești nu fac. Nu! Asta e aliniere la idelile lui Satan.
Fetele să joace handbal, baschet. Cum să joace femeie fotbal? Nu e făcută pentru fotbal. Mădularele ei nu sunt făcute pentru fotbal.
Femeia a fost făcut de Dumnezeu din bărbat, pentru bărbat. Femeia e făcută să fie atrasă bărbatul de ea. Dacă facem asta, batjocorim formele făcute de Dumnezeu ca să îl atragă pe bărbat. O schimonosim pe femeie! Boxul și fotbalul le schimonoesc pe femei” – Gigi Becali, în 2018.
Între timp, FCSB și-a făcut echipă de fotbal feminin.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER