Bogdan Dumitrescu, fratele lui Ilie Dumitrescu, a fost și el junior la Steaua București, dar și la Dinamo, sub comanda lui Ionuț Chirilă.
Bogdan Dumitrescu, fratele lui Ilie Dumitrescu, a fost invitatul emisiunii CANCAN EXCLUSIV și a povestit cum a fugit din cantonament să meargă într-un club de noapte.
Laurențiu Lică, fostul său coleg de la Dinamo, a completat povestea într-o intervenție telefonică.
Cei doi au povestit, completându-se unul pe celălalt, cum au fugit din cantonament și s-au întâlnit în club cu Ionuț Chirilă, iar ei au făcut rost de o masă mai bună decât cea a antrenorului lor de la juniori.
Laurențiu Lică: Erau Ionuț Chirilă și părintele unui copil care avea alură de securist. Chirilă, fiind și el tânăr la vremea aia, s-a mutat la alt hotel că mai avea și el mândruțe. Și îmi zice: „Băi, Laurențiu, ai grijă de băieți”, adică eu eram responsabil, „la ora 10, stingerea”. Zic: „gata, ok”. Și acum, la ora 10, toată lumea stingerea. Îl trezesc pe ăsta din somn, pe Bogdan: „Haide, mă, trezește-te”.
Bogdan Dumitrescu: Omul ce făcea, Laurențiu, ca să simplific: el lua cheile de la toate camerele și îi controla pe toți. Eu dormeam, îți dai seama. Vine: „Scoală-te, mă!” / „Băi, ce ai, mă, ești nebun?” / „Scoală-te, mă, îmbracă-te!” / „Bă, lasă-mă, că nu mă îmbrac, ești nebun la cap, nici nu am îmbrăcăminte de stradă, am numai sport!” / „Lasă că am eu!”. Și mi-a dat de la el, băi, nene, băi. Și unde crezi că mergem?
Laurențiu Lică: Îl luăm pe nea Cornel (n.r. părintele copilului menționat anterior) cu noi!
Bogdan Dumitrescu: Îl luăm pe ăla, da. Îi zice Laurențiu: „Băi, vezi că în seara asta vreau să ieși cu noi și ești bodyguard-ul nostru, spunem că suntem copii de ambasador!”
Laurențiu Lică: Copiii ambasadorului din Israel că eram mai bruneți.
Bogdan Dumitrescu: Și unde crezi că mergem? La Internațional, la program de noapte, cu balerine.
Laurențiu Lică: La clubul de noapte.
Bogdan Dumitrescu: În Sinaia, da. Și intrăm acolo. Se duce ăsta îi spune ăluia cutare și îl cheamă pe șeful de sală. Îi zice Laurențiu: „Suntem copiii ambasadorului, vă rugăm, dați-ne o masă” / „Păi, nu mai avem mese”. I-a băgat ăluia 300 de lei, îți dai seama, 300 de lei erau foarte mulți bani. Păi, avea la el vreo 20 de mii de lei, a luat de la taică-su și a plecat în cantonament. Băi, băiatule, știi unde ne-a pus masă? În centrul scenei.
Laurențiu Lică: Pe ringul de dans. Unde dansau balerinele.
Bogdan Dumitrescu: Chirilă unde crezi că avea masă, cu noi în restaurant?
Laurențiu Lică: Asta a fost surpriza, că era și Chirilă acolo. Nu știam.
Bogdan Dumitrescu: Noi nu știam că era Chirilă acolo. Știi unde avea masă? În spate. Te doare capul. (n.r. Și v-a văzut?) Păi, stai să vezi. Comandă ăsta 2-3 șampanii. Îți dai seama că noi nu beam, trebuia să vadă gagicile alea. Păi, eram copii, aveam 14 ani. Ăsta nu părea de 14 ani că era înalt rău de tot. Toate dansatoarele alea se uitau: „Cine sunt ăștia?”. Acum, din spate, cum vede Chirilă, cum nu vede, îl vede pe ăsta la masă. Băi, nene, când apare Chirilă la masă, zic: „Gata, mă dau afară ăștia de aici”. Eu mă gândeam la echipă. Cu Laurențiu nu avea nimic, era lider de echipă, nu avea cum să îl dea afară. Și vine Chirilă în față și ne vede: „Bravo, Licuță! Eu am masă în spate, tu ai lângă scenă” / „Ooo, domn profesor! Luați loc”. Era cu o gagică acolo în spate. „Domn profesor, relaxați-vă! Aveți șampania pe masă. Noi plecăm, am venit doar așa să luăm puțin pulsul”. Și l-am lăsat pe Chirilă cu alea acolo, cu șampaniile, și-a adus gagica în față. Și am plecat la alt restaurant. Am stat puțin acolo și după ne-am dus la cantonament.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER