Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) a făcut publică lista substanțelor interzise pentru anul 2023! Noua listă a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie.
WADA menține pe lista interzisă substanța roxadustat, cu care a fost depistată pozitiv Simona Halep (31 de ani), în timpul turneului de Grand Slam de la US Open 2022. Românca a picat testul anti-doping pe care l-a efectuat la finalul meciului pierdut în fața ucrainencei Daria Snigur (20 de ani), scor 2-6, 6-0, 4-6.
Noua listă a substanțelor interzise, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, a fost dată publicității! Depistarea unui sportiv cu substanța roxadustat în organism va reprezenta o încălcare la fel de gravă a regulamentului anti-doping și în 2023.
Substanța roxadustat este menținută de WADA în clasa celebrei EPO (eritropoetină), clasă de hormoni care ajută la oxigenarea sângelui. Pedeapsa prevăzută pentru folosirea acestei substanțe este una aspră: suspendare cuprinsă între doi și patru ani!
Substanța cu care a fost depistată Simona Halep este un inhibitor care crește producția endogenă de eritropoietină și stimulează producția de hemoglobină și celule roșii din sânge. Poate spori performanțele sportivilor, iar substanța rămâne pe lista substanțelor interzise, fiind în categoria EPO, care ajută la oxigenarea sângelui.
Lance Armstrong, celebrul ciclist care a păcălit timp de 14 ani testele anti-doping, folosea eritropoietină! Substanța nu putea fi depistată de testele anti-drog în trecut, pentru că eritropoietina este un hormon produs natural de corpul uman. Paul Oarga, medic rezident la Anestezie și Terapie Intensivă în Cluj, a explicat pe canalul său de Youtube cum funcționează substanța din testul Simonei Halep:
„Vreau să vorbim despre roxadustat – substanța găsită în testul anti-doping făcut de Simona Halep în urmă cu două luni. Sportivei noastre i-au fost recoltate probe biologice, care au fost împărțite în două: proba A și proba B. S-a analizat proba A și s-a descoperit această substanță interzisă. Ulterior s-a făcut apel de către sportivă și s-a analizat și proba B. Problema este că în ambele probe s-a găsit această substanță interzisă. Dacă ce s-a întâmplat acolo e adevărat, cum s-a întâmplat, dacă se poate rezolva situația, habar nu am! Nu este experitza mea, nu pot să îmi dau cu părerea.
Toate țesuturile funcționează cu oxigen, asta e clar! În condițiile în care oxigenul scade din sânge sau din diferite țesuturi, organismul trebuie să răspundă. Și răspunde prin producerea unui factor indus de hipoxie. Este o moleculă care se produce când scade cantitatea de oxigen din sânge sau din diferite țesuturi. Asta este tot. Și această substanță, roxadustatul, promovează acest factor. Factorul indus de hipoxie are rol în crearea unor noi vase de sânge la nivel de țesuturi, are rol în metabolismul oxigenului, în situații în care acesta se găsește foarte greu și, nu în ultimul rând, are rol în producerea de noi celule roșii pe termen lung și a proteinei dinăuntrul acestor celule roșii. În medicină se numesc hematii, iar protenia dinăuntrul lor se numește hemoglobină. Atât hematia, cât și hemoglobina are rol în transportul oxigenului către țesuturi. Vedeți că în cele din urmă organismul găsește soluții să aducă oxigen la țesuturi cu orice preț.
Ei, bine, asta la persoanele bolnave care nu prea au hematii, nu prea au celule roșii, inclusiv hemoglobină, ați auzit vorba românească: ‘Ce anemic ești!’. Mai ales în cazul persoanelor cu insuficiență renală cronică, cu boală cronică de rinichi, acest medicament face ca nivelul hemoglobinei, nivelul celulelor roșii să crească. Dar vă imaginați că la un sportiv este nedrept să își crească sintetic nivelul de hemoglobină, nivelul de hematii și astfel să îmbunătățească modalitatea prin care oxigenul ajunge la țesuturi și implicit să aibă performanțe mai bune. Unul dintre lucrurile pe care le face roxadustatul este să crească în mod sintetic cantitatea de eritropoietină. Alt cuvânt SF!
Haideți să îl explicăm. Eritropietina este un hormon care se face la nivel renal, la nivelul rinichiului, în condiții de stres metabolic – de exemplu în cazul unui efort, sau în condițiile în care oxigenul din sânge scade. Când scade cantitatea de oxigen la nivelul țesuturilor și în cadrul unui stres metabolic cum ar fi efortul muscular pe care îl face un atlet, se eliberează această eritropietină care merge la nivelul măduvei oaselor scurte și late.
La nivelul măduvei acestor oase are loc crearea de noi celule ale sângelui, eritrocite sau celule roșii. Eritropoietina a fost făcută faimoasă de celebrul ciclist Lance Armstrong, căruia i s-au retras toate titlurile după ce a fost depistat”, a fost explicația medicului Paul Oarga.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER