La aproape 33 de ani, vârstă pe care o va împlini în luna aprilie, judoka ieșean Vlăduț Simionescu este pregătit pentru o nouă provocare în carieră. Valorosul sportiv legitimat la CS Politehnica Iași, cu două Jocuri Olimpice la activ, s-a decis să îmbrățișeze și cariera de antrenor, la clubul la care s-a format.
Principalul obiectiv al lui Vlăduț Simionescu rămâne calificarea la cea de-a treia Olimpiadă din carieră, Paris 2024, dar în paralel cu antrenamentele sale se va ocupa și de pregătirea celor mici, împreună cu alți doi antrenori de la club, Costel Năftică și Ioana Babiuc.
Supergreul de la Iași, care concurează la categoria +100 kg, este pregătit pentru noua promovare și spune că pe termen lung își dorește să descopere împreună cu colegii săi un nou Vlăduț Simionescu, care să reprezinte cu succes Iașiul la marile competiții.
„Este o nouă provocare pentru mine, la care s-a ajuns oarecum firesc. Politehnica Iași este clubul unde mi-am desfășurat toată activitatea ca sportiv și unde vreau să și încep ca antrenor. A fost atât ideea mea, cât și a directorului Vasile Manole, de la Clubul Politehnica Iași și mă bucur că s-a concretizat. Sperăm să facem lucruri bune și să aducem din nou echipa de judo de seniori a clubului acolo a fost acum câțiva ani. Acesta ar fi obiectivul pe termen scurt, iar pe termen lung îmi doresc să descopăr la Iași un nou Vlăduț Simionescu, un sportiv care să ducă tradiția mai departe la Politehnica Iași și să aibă participări regulate la Jocurile Olimpice, rezultate bune la turneele majore internaționale”, a declarat Vlăduț Simionescu pentru ProSport.
La rândul său, directorul Vasile Manole s-a declarat încântat de decizia lui Vlăduț de a se alătura corpului de antrenori de la clubul Politehnica: „Sunt bucuros că Vlăuț Simionescu a decis să activeze și ca antrenor la clubul nostru. Sunt convins că va contribui la descoperirea și formarea unor noi campioni în judo, prin cunoștințele pe care le-a acumulat în îndelungata lui carieră sportivă”.
Sportivul ieșean a explicat cum va decurge pentru început noua sa activitate: „Nu voi avea o grupă de copii, pentru că asta ar presupune să fiu zilnic cu ei, ceea ce este foarte greu acum. Suntem 3 antrenori, eu domnul Costel Năftică și Sensei Ioana Babiuc și încercăm să facem lucurile cât mai bine, să ne completăm, ne dorim ca tot timpul să fie măcar doi antrenori în sală și lucrăm cu toți sportivii. Nu cred că va fi greu pentru mine, nu-mi va afecta programul meu de antrenament. Eu oricum sunt în sală tot timpul, oricum împărtășeam celor mai tineri din experiența mea, vorbeam cu ei, le dădeam sfaturi. Îmi place să lucrez cu copiii și îmi doresc să îi ajut cu tot ce am acumulat eu de-a lungul carierei. Principala mea țintă acum rămâne însă calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris”.
Vlăduț nu se consideră un viitor antrenor dur, ci vrea să aibă o relație deschisă cu copiii. În opinia sa, cei care vin la sală pentru a face sport de performanță trebuie să conștientizeze faptul că munca trebuie dublată de seriozitate și în viața extrasportivă.
„Nu mă consider un antrenor dur. Sportul de înaltă performanță necesită seriozitate, implicare și cred că lucrurile astea trebuie să vină de la sine, nu trebuie să le impui. Adică în momentul în care ai pășit în sală trebuie să știi asta. Vrei să faci performanță sau doar mișcare? Când vrei înaltă performanță trebuie să înțelegi că lucrurile sunt mai stricte, legat de antrenament, viața extrasportivă, somn, alimentație. Totul este mai strict.
Asta e cel mai important lucru, fiecare sportiv să-și dea seama de treaba asta. Eu nu vreau să fiu un antrenor sever, nu cred în asta. Prefer să am o relație mai deschisă cu un sportiv, decât să mă impun într-un mod mai agresiv și să știu că nu pot să vorbesc cu el sau se plânge pe la spate. Prefer să avem o discuție reală, deschisă și să construim de acolo. Sportul de performanță este greu, dar totodată aduce satisfacții imense”, a explicat Vlăduț Simionescu, care consideră că a învățat câte ceva de la fiecare antrenor cu care a lucrat în cariera sa: ”De-a lungul carierei am avut mulți antrenori și am încercat să fur chestii care mi-au plăcut și care s-au pliat pe mine. Nu știu dacă voi implementa neapărat un stil anume, dar voi încerca să găsesc cea mai bună variantă pentru sportivii pe care îi voi avea în sală. Trebuie să fii cât mai maleabil, să te pliezi pe fiecare sportiv”.
Vlăduț s-a întors recent din Austria, unde a efectuat un stagiu de pregătire în localitatea Mittersil. Pe cheltuiala proprie și a clubului Politehnica Iași. La fel stau lucrurile și în cazul deplasărilor la concursuri, unde judoka ieșean reprezintă culorile României.
Pentru că a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a fost scos din lot, dar Vlăduț se încăpățânează să meargă mai departe, în ciuda tuturor piedicilor. Și privește cu încredere spre Paris 2024, ceea ce ar însemna a treia Olimpiadă din carieră.
„La Mittersil au participat cam 1.000 de judoka din toată Europa, este primul stagiu de pregătire al anului, unul foarte important. A fost o săptămână plină, cu antrenamente benefice, la categoria mea a participat inclusiv campionul olimpic Lukas Krpalek. Este un stagiu care îți oferă toate condițiile de pregătire, ai și parte de refacere, bazin, saună, masaj, sală de forță, te poți pregăti și afară, sala de antrenament este imensă. Din țară au fost 26 de sportivi, dar lotul a fost separat, iar eu am venit individual, pe cheltuiala mea și a clubului. Reprezint România pe banii mei, cam asta e ideea. Dar asta e situația, mi-o asum. Vreau să fac în continuare înaltă performanță până la Paris, apoi voi continua în antrenorat. Mi-am impus să nu mă opresc, indiferent de cât de greu va fi, indiferent de piedici”, spune Vlăduț Simionescu.
Vlăduț Simionescu a intrat încrezător în 2023, un an foarte important, preolimpic, în care speră să obțină biletele la Jocurile Olimpice de la Paris. Ar fi a treia sa Olimpiadă din carieră, după Londra 2012 și Tokyo 2020, pe cea de la Rio ratând-o din cauza unei accidentări.
Cum Federația Română de Judo i-a întors spatele și nu-l ajută financiar pentru deplasări sau stagii, sportivul ieșean trebuie să suporte toate cheltuielile. Deloc mici. Stagiul din Austria a costat 1.000 de euro, cel de la Tokyo, din decembrie anul trecut, a sărit de 2.000 de euro, iar deplasarea la un concurs ajunge la 1.000 de euro.
Simionescu a explicat cine îl susține financiar și cam de ce buget ar avea nevoie într-un an.
„Cum de la federație nu am primit nimic, nici măcar deconturile pentru concursurile la care am urcat pe podium, încerc să găsesc cât mai multe sponsorizări de la firme. Dacă faci cel puțin un concurs pe lună, plus stagii de pregătire, toată deplasările se duc la 30.000 de euro într-un an. Sau chiar mai bine. Consiliul Local Iași m-a susținut anul trecut cu suma de 10.000 de euro și vreau să le mulțumesc domnilor din CL pentru ajutor. Sper să rămână valabil proiectul, pentru că este o sumă care îmi oferă liniște o perioadă. În rest, mă ajută clubul și ce mai reușesc să strâng din sponsorizări. Este un an preolimpic, foarte important pentru mine. Problema este că trebuie să găsesc finanțare pentru stagii și turnee.
Dacă fac asta, lucrurile stau destul de simplu, în privința calificării la Olimpiadă. Este foarte important să am asigurată o liniște financiară, pentru că este greu să mă focusez sută la sută la pregătire sau la concurs când mă gândesc de unde să mai fac rost de bani pentru următorul turneu. Sunt concursuri majore în acest an și îmi pot asigura calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris. Acum stau bine, sunt pe locul 24 în clasamentul mondial al categoriei”, mai spus sportivul ieșean.
Primul concurs al anului pentru Vlăduț Simionescu va fi Grand Prix-ul de la Lisabona (29 ianuarie), iar următorul este Grand Slam-ul de la Tel Aviv (16 februarie).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER