Avocatul general al Uniunii Europene a avut o opinie tranșantă după ce, în urmă cu ceva timp, UEFA a solicitat cluburilor să includă în echipă un număr de minim 8 „home grown players” pe listele de joc.
Ce înseamnă home grown players? Sunt acei sportivi care, indiferent de naționalitate s-au antrenat la clubul la care joacă sau la un alt club din liga națională pentru minim 3 ani în perioada în care jucătorul a împlinit vârsta de 15 ani și până la împlinirea vârstei de 21 de ani.
Punctul de vedere așl UE vine în contradicție și cu implementarea legii Novak în sportul românesc.
Ministerul Sportului a anunţat, la 7 iulie 2022, că se impune obligativitatea unei ponderi de 40 la sută a sportivilor români la competiţiile naţionale în sporturile de echipă. „Ministrul Sportului, Eduard Novak, a semnat ordinul care stabileşte obligativitatea unei ponderi de participare de minimum 40% a sportivilor români, din totalul de sportivi participanţi la competiţiile sportive naţionale oficiale, în sporturile de echipă. Obiectivul acestei măsuri constă în susţinerea sportului de înaltă performanţă şi a sportivilor români, iar ducerea la îndeplinire se va realiza de către federaţiile sportive naţionale, prin statutele şi regulamentele proprii
Am solicitat părerea lui Cristian Jura, secretar de stat CNCD și expert in dreptul sportului, pe plan național și internațional, cu mai bine de 10 ani experiența in domeniu.
ProSport: Astăzi a avut loc o evoluție interesantă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește fotbalul. Ce ne puteți spune de această speță?
Cristian Jura: Într-adevăr, azi, avocatul general al UE a transmis un punct de vedere în ceea ce privește regula privind introducerea unor cote referitoare la home grown players.
Mai exact, ce înseamnă acest lucru?
Avocatul general a depus concluziile în speța Union Royale Belge des societes de football association (URBSFA). Practic în sezonul 2008 – 2009, UEFA a solicitat cluburilor să includă în echipă un număr de minim 8 home grown players pe listele de joc.
Home Grown players sunt acei sportivi care, indiferent de naționalitate s-au antrenat la clubul la care joacă sau la un alt club din liga națională pentru minim 3 ani în perioada în care jucătorul a împlinit vârsta de 15 ani și până la împlinirea vârstei de 21 de ani.
Din acești 8 jucători, minim 4 trebuiau să se fi antrenat la clubul în cauză. În baza acestei reguli enunțate de UEFA, Union royale belge des societes de football association a adoptat o regula similară pentru cluburile belgiene, dar fără a include prevederi referitoare la cei 4 jucători din lista de 8 care ar fi trebuit să se antreneze la clubul în cauză.
Reglementarea URBSFA a fost contestată în instanțele interne belgiene de un jucător și de clubul Royal Antwerp, care au susținut că regula UEFA, preluată de URBSFA referitoare la home grown players încalcă dreptul la libera circulație a lucrătorilor (inclusiv fotbaliștilor) din Uniunea Europeană. Se consideră că regula este restrictivă din mai multe puncte de vedere.
Instanțele belgiene au adresat o întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene. Azi, Avocatul general a reiterat faptul că sportul și activitățile sportive sunt parte integrantă a vieții economice și li se aplică, în mod indiscutabil, drepturile fundamentale prevăzute de Tratatul UE
Mai concret, ce s-a întâmplat?
Avocatul general consideră că regula UEFA privind home grown players este parțial incompatibilă cu dreptul la liberă circulație în interiorul UE și că ar trebui considerați home grown doar sportivii crescuți la clubul în care activează, nu și cei care au petrecut de 3 ani în perioada 15 – 21 de ani la alte cluburi sportive din aceeași ligă națională.
Ce etape mai trebuie parcurse în această cauză?
Deocamdată a depus concluziile Avocatul general, mai trebuie să se pronunțe și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, probabil că în decursul acestui an. Precizez doar faptul că opinia Avocatului general este foarte puternică în economia cazului și există șanse foarte mari să fie luată în considerare ca atare.
Care ar fi concluzia?
Este clar că se dorește ca toate cluburile sportive care activează în Uniunea Europeană să fie încurajate să dezvolte reale pepiniere sportive și să își crească și antreneze proprii jucători.
Reamintesc că și România este membră a Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007 și că va trebui să aplice decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent care va fi aceasta.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER