ProSport a intrat în biroul-muzeu al directorului implementare investiții din cadrul Companiei Naționale de Investiții. Adrian Cefalan a oferit un vast interviu în care a dezvăluit obiectivele pe care compania le are în dezvoltarea infrastructurii sportive, într-un moment în care bântuie zvonul legat de inițiativa Guvernului României de a îngheța investițiile, pe o perioadă de un an, una din măsurile de reducere a deficitului bugetar.
Adrian Cefalan, directorul de implementare investiții CNI, spune că jumătate de investițiile CNI aflate în desfășurare, în diferite faze, sunt legate de sport: stadioane, săli polivalente, bazine, săli școlare (etc). Astfel, din cele 1200 de șantiere deschise în toată țara, 400-450 reprezintă obiectivele sportive.
„Două din trei localități din țară vor avea săli de sport. Sunt peste 1200 realizate și alte 300 în șantier”. De la această declarație începe incursiunea noastră spre obiectivele CNI, stadioane, săli polivalente, bazine de înot, construite, în desfășurare sau cele la nivel de proiectare, în acest interviu – premium oferit de Adrian Cefalan.
Bună ziua, domnule director. Aș vrea să lămurim subiectul legat de înghețarea investițiilor în infrastructura sportivă. Există acest vuiet care spune că Guvernul României, pentru a limita deficitul bugetar, ia în calcul o astfel de măsură pentru o perioadă de un an! Dumneavoastră, care sunteți direct interesat, prin natura funcției, ce știți despre o asemenea măsură?
La noi nu a ajuns nimic. A fost o discuție care a apărut în spațiul public, am mai făcut referire la acest subiect și am spus că, atâta timp cât nu avem Ordonanță care să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, să fie publicată în Monitorul Oficial, din punctul meu de vedere, astăzi când discutăm (n.r. interviul a avut loc la data de 11 august), în ceea ce privește investițiile în sport, lucrurile merg normal la Compania Națională de Investiții. Repet, noi suntem în subordinea Ministerului Dezvoltării și trebuie să facem politica guvernului. Dacă politica guvernului va fi îndreptată spre sănătate și educație, nu spre sport, asta o să facem. Dacă va fi, oficial, repet, oficial, nu la nivel de zvon, o altă politică, bineînțeles că vom face investiții în domeniul respectiv.
Și pentru a ieși din subiect, pentru că e clar, în momentul de față, discutăm de pe patina zvonului, ce ar urma să fie oprit… unde ar interveni această hotărâre, ce ar urma să fie blocat în cazul certitudinii?
Depinde acum, orice investiție are trei etape. Prima etapă este partea de promovare studiu de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, asta înseamnă că obții finanțarea proiectului, care finanțare, până în o sută milioane lei se obține printr-un ordin al ministrului Dezvoltării. Peste o sută milioane lei este nevoie de o Hotărâre de Guvern. Vorbim de a doua etapă, care înseamnă procedura de achiziție publică, respectiv a treia etapă este cea de semnare a contractului și, efectiv, începerea lucrării.
Și, practic, hotarul discuției noastre unde se află, dacă acest zvon legat de îngehețarea investițiilor în infrastructura sportivă devine realitate?
Ar fi în partea de promovare de obiective. Sau să se oprească și cele care sunt în procedură de achiziție și, încă, nu s-au finalizat respectivele proceduri. De exemplu, stadionul din Hunedoara, care, la momentul acesta, a fost încărcat în procedura de achiziție și există o contestație pe partea de fișă de date și cerințe ale noastre pentu ofertanți. În rest, la fel, la Constanța a fost finalizată procedura, dar suntem într-o contestație care mai devreme sau mai târziu va fi finalizată.
Există și la Constanța o contestație?
Există, să vedem legiuitorul ce o să spună. Au fost două societăți care au depus ofertă și, cea care a pierdut, a contestat procedura. E normal, până la urmă orice agent economic, constructor care se simte nedreptățit, poate să conteste la Consiliul Național de Soluționare al Contestațiilor și, ulterior, poate să meargă la Curtea de Apel București. Noi, acum, suntem la CSNSC, așteptăm, dânșii au 20 de zile să se pronunțe.
În tot acest timp, pentru a-i liniști pe fani, demolarea continuă, nu este niciun fel de problemă din acest punct de vedere?
Da! Oricum demolarea nu este eligibilă a fi efectuată prin CNI, la Constanța, la Pitești, Hunedoara și la Dinamo, în cazul în care o să parcurgem etapele de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, demolarea trebuie făcută de beneficiarul final care trebuie să-și facă o procedură de achiziție și să-și urmeze pașii.
Dacă am ajuns la Constanța, până să parcurgem și celelalte ținte, vreau să facem, vă rog, o hartă imaginară pentru investiția în stadioanele de fotbal și momentul la care se află proiectele. Știm Piteștiul, la fel, se pregătește de demolare…
Da. Și acolo este o contestație la Primărie. Acolo avem vreo patru sau cinci oferte depuse, zilele trecute s-a încheiat perioada de licitație, la Hunedoara, repet, avem această contestație pe fișa de date, după ce se soluționeză o să dăm, din nou, drumul la licitație. Acestea ar fi mai avansate, Constanța, Hunedoara și Pitești. Avem studiile de fezabilitate care sunt aproape finalizate pe Timișoara și pe Dinamo, sunt asemănătoare situațiile, s-au luat ultimele avize, la Dinamo sperăm, săptămâna viitoare, să luăm avizul de la Inspectoratul de Situații de Urgență și de la Autoritatea Aeronautică pentru acel heliport, iar din momentul acela putem să dăm drumul la circuitul de avizare.
Ce înseamnă asta?
Aprobarea în Consiliul Tehnico – Economic la CNI, după, la Ministerul Dezvoltării, Comitetul Interministerial, avizul de la Ministerul de Finanțe și Hotărârea de Guvern. În momentul când o să avem Hotărârea de Guvern pentru aprobare, cei de la Dinamo pot să depună actele pentru a obține Hotărârea de Guvern în vederea demolării.
Și tot în discuția asta, ca timp, acest aspect apasă mai ales când vorbim de stadionul Dinamo, cât ar însemna parcurgerea acestor pași enumerați de dumneavoastră?
Din momentul în care ai studiul de fezabilitate… să zic undeva la trei luni durează partea asta enumerată, atunci noi putem să demarăm procedura pentru proiectare și execuție, dânșii (n.r. Clubul Sportiv Dinamo) să demareze procedura lor de dărâmare a stadionului, CS Dinamo trebuie să ne predea nouă amplasamentul liber de sarcini.
Din ce spuneți dumneavoastră, din experință, credeți că, anul acesta, vor intra buldozerele în Ștefan cel Mare? Există vreo șansă?
Da, dacă în noiembrie, decembrie… la demolare nu depinzi, precum la construire, de anumite temperaturi, anumite procese tehnologice, eu cred că e posibil. La Dinamo este și partea de deviere de rețele. Trebuie, întâi, să demolezi, să ajungi la cota zero a terenului și după… . Nu e nimic, noi și la Arcul de Triumf am deviat o conductă, bine, nu a fost vorba de o magistrală, dar stadionul, așa cum era proiectul, nu ne mai asigura dimensiunea minimă a terenului de fotbal pe lățime. Automat, trăgând tribuna a doua, am ajuns peste o țeavă și a trebuit să o deviem, nu e ceva extraordinar, doar că e un timp suplimentar, trebuie un certificat de urbanism, autorizație de construire și tot așa.
Apropo de Dinamo, e greu de construit, vorbim de un stadion aflat în centrul Capitalei, un spital de urgență lângă, e o încercare și pentru constructor?
Va fi, cum a fost și la Rapid, acolo nici nu puteai să te miști. Șinele, trotuarul, Teatrul Giulești, sala polivalentă, bazinul de înot în spate, la fel, printre blocuri, cu acces greu. Aici ține de constructor, de modul în care își gândește procesul tehnologic. Din punctul meu de vedere, cea mai mare parte de betoane trebuie să o faci noaptea, ziua riști să pierzi nu știu cât cu mașinile în trafic, orice aduci vine din afara Bucureștiului, pe centură, la un moment dat trebuie să tai orașul să ajungi în centru.
Ca durată a lucrării, afectează această poziționare?
Daaa, asta e treaba proiectantului, gândiți-vă că Ghencea, care este de două mai mare decât Rapidul, s-a făcut într-un an și nouă luni, acolo nu aveai vecini, puteai să lucrezi și sâmbăta și duminica, ziua și noaptea, la Rapid, pe lângă acces a fost și problema asta că, fiind între blocuri, erau anumite ore, plus că în week-end nu puteai să lucrezi, se făceau reclamații la Poliția Locală.
Dacă nu ar fi existat acea șină în spate, Rapid ar fi putut avea un stadion mai mare. Nu s-a putut face nimic în sensul ăsta?
Noi lucrăm cu materialul clientului, ce amplasament ne este predat, pe ăla facem stadionul, e adevărat că atunci le-am spus că e păcat, însă procedura era greoaie cu acele linii care spuneau că duc într-o zonă unde se spală vagoanele, trebuia regândită toată treaba, în plus noi eram și cu termenele cu Euro și cam asta a fost.
Dacă la Dinamo sunt conducte, la Rapid au fost linii de tren…
Orice stadion poate fi, ulterior, mărit, am fost la Liverpool sau, în general, în Anglia, acolo unde stadionele sunt între case, în Giulești dacă se rezolvă această problemă (n.r. liniile de cale ferată) oricând se mai poate adăuga, la tribuna a doua, încă un inel, efectiv reabilitezi doar tribuna a doua, rămân peluzele și tribuna I la fel și mai vii în spate. Pentru asta trebuie să intri pe terenul Gării de Nord.
Cât au garanție stadionele?
Cinci ani din momentul în care se semnează procesul verbal, cu niște condiții: respectarea mentenanței și a cărții tehnice.
Sunt discuții, acum, la Arcul de Triumf, unde a fost schimbat un geam pentru a putea fi instalată o cameră de VAR, că se poate pierde garanția? Știți ceva?
Nu poți să pierzi garanția pentru că ai schimbat un geam. Dacă sunt infiltrații în parcarea subterană… să aibă vreo legătură cu acel geam. Dar, repet, sunt mari probleme și, de-aceea, toată lumea sper ca, ușor-ușor, să înțeleagă că nu trebuie să confunzi mentenanța, cu garanția. E ca la o mașină, dacă nu te duci la 10-15.000 km să faci revizia și te duci la 80.000 să anunți că s-a stricat ceva, ăia vor spune că nu ați respectat ce scrie la mentenanță. Reparăm, dar vă costă.
Ați mai primit solicitări pentru construcția de noi stadioane, am auzit de Botoșani, cred că la Oradea era o discuție mai veche.
Sunt, da, au depus la noi solicitări și o parte de documentație. Atât în momentul de față.
Galați, Iași?
Nu, nu, la Iași, așa mai anvasat, a fost o discuție pe Sala Polivalentă Regina Maria. E un proiect frumos, seamănă cu o coroană.
Spuneți-ne, vă rugăm frumos, să facem pasul și spre aceste proiecte care nu au legătură cu fotbalul! Știm situația de la București legată de sala polivalentă, ce s-a întâmplat cu echipele de handbal, feminin și masculin, care sunt obligate să meargă la Pitești…
Prima sală polivalentă făcută de noi a fost cea de la Sfântu Gheorghe, ulterior Oradea, Bistrița, Piteștiul, e aproape finalizată Turda, acum așteptăm ca primăria să termine partea de branșamente și parcări și tot ce înseamnă amenajări interioare pentru a face recepția, probabil într-o lună, două. Lucrăm la Tulcea, acolo unde o să avem 4000-4500 locuri.
Când va fi gata?
Noi sperăm ca la jumătatea anului viitor, când avem Tulcea, Suceava cu 5000 locuri, Constanța cu 5000, Brașov cu aproape 11.000 locuri, acolo va fi cea mai mare, chiar și decât cea din Cluj. Mai e Slobozia cu o sală mai mică, 2500 locuri, foarte cochetă, proiect foarte frumos, încă cinci sau șase săli polivalente. Va fi un plus, o să avem 10 săli polivalente.
Nu mi-ați spus un oraș și revin, la București nu aveți solicitare?
Primul lucru pentru ca noi să facem o investiție este să ne fie predat un amplasament viabilizat și liber de sarcini. Asta e prima etapă, orice primărie trebuie să identifice terenul respectiv, să ne transmită actele juridice și, după aceea, putem discuta. Înțeleg că era acel proiect tot în apropierea arenei, dar au fost unele probleme juridice la primărie… în legătură cu turnul de parașutism. Noi, dacă avem cerere… dar până acum au fost doar solicitări de luare în evidență a respectivului obiectiv pe lista noastră de investiții. Pentru a pleca la pașii următori, primul lucru este să avem lucrurile clare, să avem un amplasament pe care să nu existe litigii, revendicări, să fie al tău. Dacă Primăria Capitalei decide să apeleze la ajutorul nostru, fără probleme, poate dânșii vor să și-o implementeze, cum au fost cei de la Cluj, care au construit și stadionul și sala polivalentă prin municipalitate. Deocamdată au fost discuții și cam atât.
Am discutat de stadioanele, de sălile polivalente, o să vreau să ne spuneți și despre bazinele de înot, mai ales că avem un boom după performanțele lui David Popovici. Cum stăm din acest punct de vedere, la Severin știu că este vorba de o investiție importantă?
E gata, da, aproape gata. Este vorba de vechiul bazin olimpic care a fost reabilitat, i-a fost mărită capacitatea în așa fel încât să fie omologat, la Târgu Mureș, la fel, anul trecut a fost gata, iar la momentul de față cred că avem undeva la 30, 30 și ceva de bazine de înot în construcție. Noi aveam un proiect pilot, pe care-l știe toată lumea, cel care avea o formă de semicerc, acum am schimbat și avem un altul care e un pic mai mare, are și o tribună și parte de energie regenerabilă pentru că, față de o sală de sport, bazinele consumă, dacă te-ai apucat să pui apă, ventilațiile trebuie să meargă și asta generează costuri.
Ați simțit, după performanța lui David Popovici, un flux mai mare de cereri pentru bazinele de înot?
Cereri avem, pe lista sinteză sunt peste 200, dar am tot spus pe parcursul interviului, noi avem niște alocații bugetare și, în baza lor, ne desfășurăm.
Cât ocupă, din aceste alocări bugetare, investițiile în infrastructura sportivă?
La momentul de față cred că undeva la 45-50% din contracte sunt pe parte de sport. Că vorbim de cele peste 300 de săli de sport, cele peste 100 de contracte pentru baze sportive tip 1 și tip 2- cele pentru Euro, vreo 40-50 pe bazine, plus pe alte complexuri sportive sau alte proiecte. Din 1200 și ceva de șantiere, 400-450 sunt pe sport.
Mi-ați spus de vestitele săli de sport școlare, foarte importante în dezvoltarea elevilor și în sportul de masă, care este situația la nivel național?
Noi facem sălile, le predăm primăriilor și, cel mai important, este ca primăria să le adminstreze, să le folosească. Sălile acestea le vedem și ca un anumit back-up, multe săli de sport de-ale noastre, după ce a început războiul, au găzduit ucraineni, tot ce înseamnă Suceava, la graniță acolo… . De exemplu, la Azuga, într-o noapte a căzut un versant, au rămas oamenii fără case și, până a venit ISU cu containere, a fost tras un paravan în sala de sport, cu vestiare femei, copii, bărbați. Aceste săli trebuie privite și pe partea de alte funcționalități în cazul în care ai nevoie, cum ar fi un cutremur. Sunt peste 1200… 1300 de săli.
Realizate?
Da! Peste 300 în șantier, în curând, în România, două din trei localități vor avea o sală polivalentă. Ați văzut și meciurile în Bulgaria (n.r. partidele disputate de Sepsi și FCSB, în Conference League, împotriva celor de la TSKA Sofia și TSKA 1948) nu au făcut un stadion, o sală polivalentă, iar eu cred că acum, oarecum, trebuie să gândim ce facem. Aveam stadioane, avem săli polivalente, dar ce facem? Chiar am scos, acum câteva zile, licitație publică pentru studiu de fezabilitate pentru o sală polivalentă în Ghencea, undeva în spatele stadionului, acolo e loc destul. O să aflăm și câte locuri vor fi, încă nu știm. Părerea mea e că, deja, baze sportive avem, problema e de antrenori, de mentalitate. Mergeți la un turneu de copii de 12-14 ani și o să vedeți că părinții țipă mai tare decât antrenorii, se ceartă, antrenorii, 90% din ei, antrenează doar ca să aibă un profit, nu pentru a avea performanță!
E o ciudățenie, înainte aveam valori și nu aveam infrastructură sportivă, acum avem infrastructură sportivă și din ce în ce mai puține valori. Și apropo de valori, pentru un teren de tenis, de iarbă, ați primit, până acum, vreo solicitare? Simona Halep este câștigătoare de Wimbledon și provine dintr-o țară care nu are un teren de tenis de iarbă!
Nu! Avem un proiect acum, proiectantul trebuie să ne facă un studiu de fezabilitate, tot în spatele Arenei Naționale, pentru un complex național de tenis, care să aibă și o sală de 3000-4000 de locuri, cu terenuri de tenis indoor și outdoor în continuarea celor de la Federația Română de Tenis.
Este vorba de un gând mai vechi, să spunem…
Da, știți că acolo au fost probleme cu PUZ-ul sectorului 2, care e atacat, certificatele de urbanism, acum sper eu că au fost depășite problemele astea și proiectantul o să ne livreze un studiu de fezabilitate și, la fel, să urmăm circuitul de aprobare.
Dacă tot suntem în sectorul 2 și mi-ați spus că în Ghencea va fi construită o sală polivalentă, Ionuț Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a declarat, de curând, că își dorește o sală polivalentă mai mare, într-o altă locație, ați fost contactat în legătură cu acest subiect?
Am avut o discuție despre posibilitatea de extindere a sălii existente, dar acolo doar pe una din tribune poate fi realizată, ai bazinul de înot descoperit, strada și casele, parcarea unde e sala de forță. Poți, undeva, să te duci spre stadion cu acea tribună, să mai câștigi locuri. Acum trebuie văzut, pentru că, întodeauna, sunt niște indicatori urbanistici pe care trebuie să-i respecți.
Pentru baza sportivă Pro Rapid, care a fost preluată de Clubul Sportiv Rapid prin Ministerul Transporturilor, există vreo solicitare pentru investiție?
Da! Au avut o solicitare, există o intenție a lor și a Ministerului Tranporturilor, dar la fel, din ce știu eu, mai trebuie să regleze anumite aspecte juridice. Acolo a fost un litigiu, un sechestru, a fost la ANAF, după aceea a trecut la Ministerul Transporturilor. Sunt chestii formale, dar care trebuie rezolvate.
Ce ar vrea să realizeze Clubul Sportiv Rapid?
În primul rând, ei și-au manifsestat intenția unei săli polivalente și, în exterior, terenuri de handbal, de tenis.
Domnule director, care este provocarea dumneavoastră profesională, în acest moment, referitor la infrastructura sportivă?
Ușor, ușor să se semneze aceste contracte și să începem treaba. Am demarat Dâmbovița Arena din Târgoviște, care, la fel, va fi un stadion cochet, de fapt este vorba de un complex sportiv, pe lângă stadionul de fotbal o să avem și unul de atletism și terenuri de antrenament. Sunt curios, pentru că este primul stadion pe care noi o să-l facem în altă locație decât stadionul inițial, acesta este în afara orașului, într-o zonă foarte ok, poți să te desfășori, ai acces din centură, s-a făcut și un mall care are, la rândul lui, parcări.
Văd un scaun interesant în biroul dumneavoastră…
Da, e identic cu cel de la băncile de rezerve de pe stadionul Ghencea. S-au făcut diferite simulări pe material, pe modul de brodare a stemei, pe modul de culori și orice furnizor nu îți face strict, cinci scaune, zece, cum este și cazul celor de plastic, tot timpul trebuie să cumperi, că se rup.
Să știți că au ieșit tot felul de discuții în legătură cu calitatea materialelor, suporterii s-au plâns că scaunele se rup mult prea ușor, e vorba de acele console. Cum comentați aceste lucruri?
Nu cred că, dacă stă cineva pe scaun, se rupe. Dacă mă urc pe el la gol și sar, e normal. Cât despre materiale, au fost respectate cerințele caietului de sarcini, ale proiectului și trebuie să gândim că noi avem un buget. Nu putem să ne comparăm, de exemplu, cu stadionul lui Tottenham, care a costat 1,1 miliarde de euro. La noi, cel mai scump a fost 80-90 milioane euro.
Ați fost la Sfântu Gheorghe, ați văzut stadionul de acolo? Este vorba de o investiție a statului maghiar, practic o concurență am putea spune pentru CNI…
Nu, ar fi trebuit să ajung când a jucat Farul cu Sepsi, însă a intervenit ceva. Nu știu dacă e o concurență, știți cum e, important este să se facă, foarte bine că vin bani și de la guvernul maghiar, nu ne-a fost atins orgoliul profesional, chiar îmi doresc ca și alte primării să aibă posibilitatea să-și facă stadioane, chiar dacă durează mai mult. Cum este la Arad, a durat cinci, șase ani, dar l-au făcut cu fonduri proprii. Concurența întodeauna e benefică.
CNI a construit un stadion care este administrat de Clubul Sportiv al Armatei Steaua. FCSB, echipa dumneavoastră de suflet, a reușit cu greu să joace în Ghencea. Cum vedeți situația asta? Mi-ați spus că ați fost la meciurile cu CFR și cu danezii.
Până la urmă, eu sunt prieten și cu cei de acolo, de la CSA. Sunt echipe, nu știu, Lazio cu Roma, Inter cu Milan, care joacă pe același stadion, fiecare cu suporterii lor, important este să se administreze stadionul, să producă, să genereze bani, tot ce înseamnă funcțiunile adiacente stadionului, că vorbim de hotel, de muzeu, de cele două restaurante, de acele săli de lupte, box, tenis (n.r. tenis de masă) care sunt sub tribuna a doua. Din punctul meu de vedere asta trebuie să facem noi, să vedem cum aceste stadioane produc bani, să fie utilizate 7 zile din 7, omul să poată să vină să facă un tur al stadionului, să urce skybar-ul de la tribuna I, să aibă un muzeu. Spațiu există, trebuie doar amenajat.
Din păcate, din tot ce îmi spuneți dumneavoastră, nu prea s-a făcut nimic…
Eu spun că despre asta ar trebui să ne punem problema, cum și la Arcul de Triumf este acel pub la parter spre tribuna I.
La Rapid, parcă, locurile astea sunt cel mai bine valorificate
Da, din punctul ăsta de vedere chiar vorbeam și cu Andrei, cel care se ocupă la Superbet de partea asta cu stadioanele și îmi spunea că vor să-l transforme, să creeze contracte, pentru că ei plătesc Clubului Sportiv Rapid, nu echipei de fotbal, trei milioane, 600.000 – 700.000 euro pe an.
Cât costă întreținerea acestor arene, să luăm exemplul Ghencea?
Diferă și nu diferă. Foarte mult costă gazonul, partea de gazon hibrid, partea de mentenanță, plus tot ce înseamnă partea de tratamente speciale, când intră în iarnă, când treci din iarnă în primăvară… am mai zis și în trecut, cu tot cu mentenanță, în jur de un milion de euro pe an. Probabil Rapid e mai puțin, dar 1, 1,1, 1,2 milioane euro, cam 100.000 euro lunar și aici. Dacă e iarnă, trebuie să bagi degivrarea, asta înseamnă consumuri mai mari sau să încălzești, pe partea de curent electric, vara, mergi cu ventilația pornită, plus toate mentenanțele, la nocturnă, la echipamente, la utilaje, la camerele de luat vederi, la tabele. În fiecare trebuie să ai niște bani alocați și, repet, nu faci lucrul ăsta, îți pierzi garanția, din cauza asta sunt costuri. Atât timp cât ai posibilitatea și ai niște zone care ar putea să-ți producă bani, trebuie să o faci!
Văd o dezamăgire a dumneavoastră în legătură cu acest subiect?
Da! Aș vedea partea asta de administrare puțin mai rapidă, cum a fost la Rapid, ei par a fi un exemplu, au organizat și fan-shop-ul.
Contraexemplul pare a fi arena din Ghencea?
Acolo înțeleg că sunt și niște probleme din punct de vedere juridic în legătură de închirierea către persoane private a spațiilor, în ce condiții se poate face această închiriere în regim de unitate militară. Cred că, până la urmă, trebuie să faci niște inițiative legislative, consider că sunt probleme pe care să nu poți să le depășești. Dacă am posibilitatea de a face un muzeu sau de a închiria o zonă de restaurant, care e făcută pentru restaurant, are aviz ISU pentru restaurant, practic tu o închiriezi și cel care vine își aduce doar partea de echipamente. În rest, spațiile sunt cu camere frigorifice, totul este să le închiriezi și ăla care intră, să vină cu partea de mobilier și echipamente de bucătărie.
Și tot la Ghencea să rămânem, nu e păcat că există un stadion modern și, de foarte mult timp, un mare șantier în față. Nu ar fi putut exista o corelare a lucrărilor?
E greu să corelezi. Acum, eu sper să se termine, gândiți-vă că, atunci când stadionul a fost gata, în față era pietriș, acum, cât de cât, s-au pus băncuțele. Trebuie să mai avem puțină răbdare, urmează ca accesul să fie mult mai ușor, linia de tramvai o să rămână pe mijloc și vor fi două benzi cu două benzi, cum e puțin mai sus, când te duci spre sediul Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Noi, când ne-am apucat, există și acum un PUZ în care, de la Dedeman, trebuia să apară o șosea care să traverseze și să iasă la Antiaeriană. Vorbim de un PUZ al sectorului 5 pentru a dezvolta toată zona aia a stadionului unde e un câmp… . Și acolo, la fel, se poate dezvolta. Nu cred că o să mai dureze mult.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER