Au trecut 12 ani de când Rapid juca ultima oară în cupele europene. Mai bine de-un deceniu, în care vișiniul hlamidei a trebuit să se scuture prin păcură ca să se întoarcă pe umerii legiunilor nebune care fac din Giulești împărăția unui delir mistuitor. Pentru Dinamo au trecut doar 7 ani, dar cât 7 lanțuri și-o cătușă. Cu albul fugind din calea hoților și parcă numai roșul rămas, stindard de furie și rană sângerândă.
În august 2024, un Rapid – Dinamo este, înainte de toate, un război între cicatrici. Ce-i drept, cea de sub Podul Grant e deja acoperită de tatuaje curajoase, chiar dacă mușchii de sub tuș n-au deocamdată zvâcnire, pe când locul arsurii dinamoviste e încă bântuit de mirosul cenușii. Până când? Nimeni nu știe cât durează până când o dragoste mare te și face fericit.
În 1993, descoperind piața franceză, Dan Șucu a avut ideea unui brand de succes: „Nu mai văzusem în România canapele din piele”. În 2024, descoperind farmecul costisitor al Giuleștiului, a avut altă idee: nu mai văzuse la Rapid antrenor nord-irlandez.
Că asta e sau nu doar o răutate de „stelist spurcat”, să ne judece timpul și să ne bată obrazul trofeele lui Lennon ridicate braț la braț cu Săpunaru! Până atunci, sunt totuși 5 etape fără victorie. Iar România de azi e plină cu canapele din piele…
Lennon începe cu 5 noutăți din această vară în echipa de start, după 5 etape fără succes. Tot axul Rapidului, de la portar (Siegrist) la vârf (Jambor), prin stoper (Pașcanu), închizător (Mendes) și mijlocașul central ofensiv (Gojkovic). O coloană vertebrală din noi achiziții în derby? All-in! Dar probabil că Lennon deja a învățat „joaca” de la noi: schimbi sistemul tactic la cerere, schimbi primul 11, ori ajungi schimbat.
Dinamo vine cu o medie de aproape 3 goluri marcate pe meci în acest start de sezon. Reconfortantă dispoziție după anul petrecut la terapie intensivă pentru sterilitate ofensivă. Cu figura unui neîndurător și destoinic mercenar balcanic, hârșâit parcă în trei războaie civile și supraviețuitor după alte opt divorțuri, falimente și depresii acute, Kopic e meseriaș. Statut greu în instanța peluzei, însă pe merit cucerit.
A fost adus să salveze Dinamo și a făcut-o. A rămas să construiască și se vede ceva. Râde el mai rar decât stă ploaia în Lurganul natal al lui Neil Lennon, dar nu-i plătit să se hlizească. Meseriaș de Osijek! Un plus și pentru Andrei Nicolescu: strategia tinerilor montați în lot lângă stranierii eficienți. Drumul corect prin care Dinamo poate să redevină, nu doar „să se țină”.
Cu două cornere în primele trei minute și o abordare organizat-arțăgoasă, Dinamo croșetează prin mentalul de plastilină al rapidiștilor. Iese pripit Golubovic prin fumul Giuleștiului, dar parcă Rrahmani a luat cu el și prima literă din Rapid. A fost cândva Rapid Rrahmani București! Plutește senzația unui echilibru mocnit, incomod pentru gazde, pentru că raportul echipelor de start e 9,5 milioane euro versus vreo 5 milioane euro pe transfermarkt. Știm totuși că în derby-uri „biblia” cotelor de piață se face mai mereu șervețel.
Până la pauza de hidratare din miezul reprizei nu se mai întâmplă decât faulturi. Papeau activează pe post de winger dreapta, în prima etapă fusese mijlocaș ofensiv spre banda stângă. Doar Jambor în avanposturi, deși Lennon anunța la debut că-i păcat să nu joace cu doi atacanți la ce opțiuni are în lot. Cine să mai înțeleagă…
Surogat de fotbal, cumva previzibil în derby-urile bucureștene și mai ales când se întâlnesc două cicatrici. Setea de vindecare ucide nuanțele, nu-i timp și chef de artificii când abia ai stins lumânările, mai de curând Dinamo. Dueluri tari, aproape de colțul cornerului Homawoo îl demolează din umăr pe Braun și-l face, din apărător, marcă de aparat pentru bărbierit.
Pe fundalul latent, calitatea lui Petrila nu mai are rădbare. Efervescentul rapidist preia și driblează inspirat din marginea careului spre centru, șut dezinvolt pe lângă poartă (33) însă măcar e ciutura unei fântâni curate cu fotbal într-un Bărăgan de mai nimic pe Giulești.
Și fântâna desface izvorul: fără preluare, Selmani reia mult peste de pe la 12 metri, într-o contră de orgoliu (37). Braun și-a revenit și respinge centrarea explozivă după un Siegrist culcat fără justificare (43). Gojkovic trimite în bară după un aut vișiniu valorificat hoțește la maximum (44). Abdallah trage moale, pe lângă poartă, din unghi mort în prelungiri de repriză.
Se intră la vestiare cu un 0-0 de fiere și surâs. N-ai cum să nu simți amăreala în gură dacă ești rapidist, după investiții, speranțe, așteptare și încă 45 de minute cu echipa arătând ca aspirantă la mijlocul clasamentului. N-ai cum să nu respiri ușurat ca dinamovist când îți vezi echipa crescând inclusiv prin vulcanul Giuleștiului, calm și tot mai solid.
Stârniți de realitatea că sunt singurii din campionat fără victorie până azi, rapidiștii intră mult mai concentrați și gata de riscuri. Presing revigorat, inspirație prin mobilitate după intrarea lui Rareș Pop în locul lui Papeau. Rapid primește penalty după verificarea VAR, o intrare anti-fotbal a lui Boateng în fața lui Gojkovic. Execută Petrila pentru 1-0 (53). Descătușare?
Doar că Selmani răbunește și trece printre trei rapidiști în slalom, iese Siegrist ca la futsal și îl blochează (57). Din șapte metri, Bani șutează, de pe loc și în plasamentul goalkeeper-ului elvețian, după o acțiune limpede în careul advers (67). Petrila îți menține ipostaza de protagonist și e aproape de 2-0, dar Golubovic iese bine în fază unu contra unu.
Arbitrul Iulian Călin e chemat iarăși la margine. VAR și penalty, acum pentru Dinamo! Ignat l-a tras de tricou pe Selmani. Execută kosovarul și egalează, în minutul 78! Până la final, icnete și nervi. Dar rămâne așa scorul.
A patra oară în șase etape când Rapidul este egalat și ratează victoria. După UTA, Sepsi și Buzău, a venit Dinamo. E momentul ca Neil Lennon să învețe și acest vers din imnul Rapidului: „Inima ce-n piept ne bate / La nevoie e un tun”.
Cum să crezi că poți râvni la trofee așa? În fața unui Dinamo organizat, caustic și curajos în luciditate, însă la ani lumină față de pretențiile vișinii ale zilei? Felicitări construcției vizibile pe care Kopic o reușește inclusiv în plan mental. A treia oară în șase etape când Dinamo revine după ce e condusă!
Ceva ne scapă între filozofia și parcursul de antrenor al lui Neil Lennon. După 75 de meciuri pe bancă în cupele europene și un desant cipriot, a ajuns în Giuleștiul unei veri surprinzătoare. Echipa lui pur și simplu nu are identitate fotbalistică. Etapă de etapă, jucătorii ei sunt prinși fără bilet și fără carte de identitate în propriul Rapid cu vagoanele permutate alandala.
În două luni, Dan Șucu a cheltuit deja 120.000 de euro cu Neil Lennon și staff-ul său. Parcă mai bine dădea banii pe albumul „Imagine” cu autograful lui John Lennon. Cam cu atât s-a vândut la o licitație în 2016. Rămânea o șansă să aibă antrenor la Rapid, asculta și muzică bună, relaxat, pe o canapea de piele în Giulești.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER