Rubrica „Strigătele peluzei” revine în forță, de data asta cu portretul la cald al partidei Farul – Dinamo 1-1. Meci de menghină și cununie de neputințe, cu echipa lui Gică Hagi într-o căutare haotică a unei străluciri avariate iar dinamoviștii, înverșunați pe drumul lor bun, tot sfârtecând puncte în ciuda absențelor.
Nu meritau „câinii” mai multe de-un punct, dar nici Farul nu prea merita să câștige. S-au rănit prin două greșeli de tot râsul. Ce-a fost, până la urmă, pe teren?
Golul lui Cîrjan din minutul 4 a deschis o scenă neverosimilă. Bălașa, Marins și Vînă, fix în ordinea asta, s-au făcut de râs cu un delir țopăit și defazat în jurul dinamovistului, aduși parcă direct de la o nuntă din Cobadin unde în zori s-au lungit la geamparale.
Dacă te uiți atent pe reluare, Cîrjan nici măcar nu sprintează pe latul terenului, prin careul Farului! Pur și simplu avansează calm, șocat și el de pasivitatea fundașilor. Trage în secunda când își dă seama că nu-i o glumă ce se întâmplă.
Apropo de Cătălin Cîrjan. A ajuns la golul numărul 4 în start de sezon. La Rapid nu a marcat vreunul ediția trecută, în 19 apariții, deseori introdus pe final de meci. Cum o arăta analiza SWOT a lui Dan Șucu pentru zona tehnică din clubul giuleștean după asta?
Nu de alta, dar se transferă mult și fără rezultat pe la Rapid de când sunt banii lui la dispoziție. Și, iată, jucătorii avuți în curte fac treabă pe la vecini. Să nu uităm de Vali Costache, zero goluri în 25 de meciuri un sezon vișiniu, cu două goluri și două pase de gol în startul campionatului acesta la UTA. Sau de Iulian Cristea, care e om de bază la liderul „U” Cluj și se reîntoarce pe la națională…
Eduard Radaslavescu fie chiar are nevoie de terapie după cei doi ani sub Gigi Becali, fie trebuie să-și dea două palme în oglindă și să rezolve ce are de rezolvat prin viață. În minutul 26 a adormit la marginea careului, deși Grigoryan l-a servit util. Apoi, a bătut prost, în burțile fundașilor dinamoviști, lovitura liberă din colțul careului (minutul 38).
Talent evident, fotbal corigent. Are doar 20 de ani. Etapa trecută, Hagi l-a scos la pauză. Nu întâmplător. Bilanțul lui Radaslavescu, după 11 etape de Superliga, era oricum de zero goluri și zero pase de gol și doar 30% dueluri câștigate. Citiți aici și vă cruciți!
Farul a fost, în prima repriză ,o echipă care poate fi citită și-n somn. Un model închistat și stors de eficacitate pe care Hagi se încăpățânează să-l perpetueze, ca pe-un fagure în care anual se chinuie să umple găurile rigide cu soluții gratuite ori din propria academie. Iese prea rar miere, plus că unii sunt trântori…
Pe final și în a doua repriză, băieții „Regelui” au mai tras de ei. Dar când au dat semne de viață, le-au murit inspirația la finalizare. Norocul a venit de la Costin. Hai să nu spunem că a sărit ca stoperii Bistriței cândva, pe sub centrare, ci mai mult ca David Popovici în bazin. Iar Grigoryan a rupt plasa.
Să nu luăm însă din meritele lui Dinamo. Cum-necum, adică fără cinci titulari, Kopic a smuls un punct în deplasare iar „câinii” se țin cu dinții de zona play-off-ului. Da, n-au câștigat de trei etape, dar nici n-au pierdut. Acum le-au lipsit trei din patru oameni de bază în apărare (Opruț, Homawoo, Boateng) și doi esențiali din atac (Selmani și Abdallah).
Dinamo e din ce în ce mai tare o echipă turnată pe tiparul lui Kopic. Serioasă, productivă, calculată în construcție. Când are puțin, face din el destul de mult. Foarte greu de învins și, cumva, admirabil de îndârjită în aproape fiecare secundă. Fotbalul ei convinge dar nu cucerește. Profesoară de fizică, nu parteneră pentru bal.
Fotbalul este în primul rând despre oameni și felul în care ei trăiesc tot ce se întâmplă pe gazon și în jurul lui, construind printr-un algoritm fabulos memoria generațiilor de suporteri. De aceea, ProSport a lansat rubrica „Strigătele peluzei”.
Vei descoperi aici, imediat după fluierul final al meciurilor tari din fotbalul românesc și nu numai: radiografia fierbinte a evenimentelor din teren, verdicte subiective și tranșante pentru fotbaliști, antrenori, conducători și arbitri, totul povestit în metafore care uneori dor cu aceeași intensitate cu care alteori stârnesc hohote de râs. Așa cum au fost dintotdeauna și vor fi strigătele peluzei.
O analiză în timp real cu erori asumate care povestește partida celor nebuni după fotbal. Noi, aceștia, suntem până la urmă fotbalul pe care îl ținem minte!
Descoperă Strigătele peluzei din meciul „U” Cluj – Universitatea Craiova 1-1 AICI.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER