Poveștile despre Craiova Maxima – Campioana unei mari iubiri par desprinse din culegerea de povești „1001 de Nopți”. Una din numeroasele întâmplări a avut loc la scurt timp după ce Știința cucerea eventul în România, în 1981. Sârbii de la Kladovo, prin vocea secretarului de partid, au dorit neapărat să joace un amical cu cea mai bună echipă din România. Totul s-a stabilit rapid, iar jucătorii de la Craiova au trecut pe blat, prin Vama Porțile de Fier I, fără să fie controlați, fără să prezinte pașapoartele. Fiecarte jucător a fost păzit în schimb de câte 2 milițieni plavi, prin Kladovo, oraș aflat vis-a-vis de Drobeta Turnu Severin, pe malul sârbesc al Dunării. La ora jocului, de la prânz, în tribunele arenei ce putea găzdui, în mod normal, 5000 de spectatori, nu mai aveai loc nici pe pista de atletism. Printre cei prezenți la acest amical de gală, FK Djerdap Kladovo (Liga 3 din Yugoslavia) și Universitatea Craiova, s-a regăsit și un tânăr arbitru, ajuns ulterior să fluiere meciuri din primă ligă a Yugoslaviei, la Niș, Belgrad, Novi Sad, Split, Zagreb, Sarajevo sau Skopje.
„Eu eram stagiar la arbitraj. Aveam 1-2 ani de când arbitram meciuri și am venit și eu la acest amical, despre care aflasem din scurt. Cred că a fost prezent tot orașul, de fapt oameni din toate satele de lângă Kladovo, la acest meci. Doar venea Universitatea Craiova, foarte cunoscută și iubită aici la noi în Kladovo, unde majoritatea locuitorilor suntem vlahi, vorbitori de limba română. A fost nebunie. Cred că Știința a câștigat cu 5-0. Nu mai știu dacă a fost la scurt timp după meciul din semifinalele Cupei UEFA, cu Benfica, dar cred că înaintea acelui sezon, că erau campionii României. A trecut mult timp. Dar interesant e că jucătorii Craiovei au trecut vama fără să mai fie înregistrați cu pașapoartele. Ilegal, cum ar veni, pe blat cum se zice! Nici presa nu a avut voie să scrie că acest amical s-a jucat. Mai e un detaliu interesant. Omul care se ocupa de conducerea orașului a umblat la sistemul de releu, ca să prindă și românii postul TV K3”, a rememorat Nikola Dumitrașkovic, al cărui nume se traduce în română Nicolae Dumitrescu.
Acesta a arbitrat și jucători români, gen Miodrag Belodedici, într-un meci pe care Steaua Roșie în juca în Prva Liga, la sfârșitul anilor 80, pe Maracana belgrădeană. Primul dialog nu a fost însă unul pe placul jucătorului originar din Socol, lângă Moldova Nouă, județul Caraș-Severin.
„Am făcut o gafă atunci! Eu, de dragul ca să-i arat lui Belo ca sunt român-sârb ca și el, înaintea meciului, la hotel unde eram cazați, și noi arbitrii, și echipele, l-am salutat în română. El s-a uitat urât la mine, s-a schimbat la față și a crezut că sunt de la Securitate, fiindcă el plecase ilegal din România. Efectiv s-a speriat, a plecat de acolo și n-a mai vorbit cu mine nici după meci. Probabil tot credea că pe mine m-a trimis Seciritatea din România ca să-l duc înapoi în țară. M-a certat apoi și președintele arbitrilor, dar eu chiar am vrut să fiu prietenos și respectuos cu el, ca așa vorbeam în sârbește și gata. Dar nu mi-am dat seama pe moment. M-am reîntâlnit cu el peste ani, suntem și prieteni acum. El e și acum foarte iubit mult la Crvena Zvezda. Și eu iubesc Steaua Roșie. Am mulți prieteni fotbaliști din Serbia, nu doar de la Zvezda. Când a murit de exemplu Sinisha Mihajlovic, care îmi era foarte bun amic, parcă mi-a murit un frate. Mi-au dat lacrimile! Era un om respectuos, care ne ajuta, care ne respecta, nu era arogant, cum sunt unii fotbaliști mari. Îl stiu bine și pe Dejan Savicevic, am fost cu el la Cupa Intercontinentală de la Tokyo, din 1991, ca și invitat. Și pe Darko Pancev sau Piști Stoikovic îi știu bine, dar am prieteni și la Craiova, țin cu Universitatea”, a continuat Nikola. Acesta este bun prieten cu Costică Donose și merge de obicei la derby-urile Universității.
„Vin mai mereu la derby-urile de pe actualul stadion Oblemeno, dar și pe fostul Central al fost. Am fost și la cele din Cupele Europene, mai ales din Yugoslavia, când au jucat la Split sau Sarajevo, în anii 80. Donose și Cârțu mai vin și ei din când în când la resturantul meu Princ, din Kladovo. Îi știu pe toți din Craiova Maxima. Din păcate, mulți au decedat între timp. Cred că o să merg acum la derby-ul Universitatea Craiova – CFR Cluj, că tot se joacă parcă pe 1 Decembrie, de Ziua României, iar noi aici pe zona Djerdap suntem vlahi, rumuni”.
Nikola a fost prezent miercuri seara, alături de reporterul ProSport Mehedinți, la meciul din Champions League, dintre Steaua Roșie Belgrad – Barcelona 2-5. Acesta a de explicat de ce Steaua București sau Steaua Roșie Belgrad nu mai reușesc de 3 decenii să fie în finalele Champions League sau nici măcar să treacă de grupe.
„Atunci, și voi și noi, aveam fotbaliști numai din țara noastră la echipele de club, nu plecau toți să joace în străinătate. Dacă Yugoslavia nu se destrăma, puteam juca o finală de Campionat Mondial. Dar au fost interese economice să ne dezbine Europa și America! Referitor la fotbal, și Serbia și România au avut o perioadă proastă după anii 2000, dar acum și noi și voi parcă ne revenim. Noi suntem pe locul 3 în Liga Națiunilor A, voi pe primul loc la Liga C. Se vede mâna lui Mircea Lucescu. Sper să ne calificăm împreună la Mondiale”.
Întrebat cu cine ar ține dacă ar juca meci direct la Mondialele din 2026, Nikola s-a eschivat: „Nu pot să-ți pun ție la media cu cine țin (n.r. – râde). Și așa ti-am zis prea multe! Dar pot spune că noi sârbii investim în sport. Guvernul. Dă bani mulți la Steaua Roșie și la Partizan, că sunt bunuri naționale, brand-uri cum se zice, și la toate ramurile, nu doar la fotbal. Noi avem numeroase terenuri, și nu doar de fotbal, de baschet sau handbal, mai ales în aer liber. Și aici la Kladovo avem zeci”.
Fostul arbitru Nikola Dumitraskovic are acum 65 de ani, dar este nelipsit de la derby-urile Steaua Roșie – Partizan sau de la cele importante ale naționalei Serbiei.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER