La 15 ani neîmpliniți încă, Ana Porgras e un nume în gimnastica europeană. SpeÂÂcialistă a bârnei, ea nu a avut rivală la CE de la Clermond-Ferrand, unde a obținut 15,700, față de 15,150 al medaliatei cu argint, colega Amelia Racea.
Aurul cucerit este cu atât mai valoros cu cât a concurat cu dureri mari la genunchiul stâng, unde o dezinserție a ligamentului o ține departe de pregătire. „Am strâns din dinți și am concurat. Știam că risc mult, dar am simțit că nimeni nu mă poate întrece”, explică ea. Originară din Galați, Ana a început gimnastica pe când era de-o șchiopă, la patru ani. Tumbele pe care le făcea la joacă, sfoara și podul au fost primele lucruri care au apropiat-o de lumea acestui sport, fiind dusă la sală de mama ei. „M-am cățărat întâi pe bârnă, apoi m-am dat uța la paralele. Era prima dată când vedeam aparatele acelea ciudate. Nu știu de ce am rămas”, zâmbesc șăgalnic doi ochi verzi-albaștri.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER