Hop și Moți acum. Timpul doar s-a grăbit puțin și a înaripat o revenire care oricum s-ar fi produs peste numai câteva luni. Umplutură de câteva minute la o formație de mâna a doua care, fără protectoratul lui Juve, ar orbecăi prin Serie B. De afară așa se văd lucrurile, cum au iritat vorbele lui Gică Popescu. Dinamo a rămas mama răniților, cloșca grijulie să-și adune toți puii rătăciți, chiar dacă din unii nu mai iese nici măcar de-o fiertură.
Dar oare cum se văd lucrurile din interior? Azi, nimeni nu mai întinde nimănui aflat la ananghie o mână de ajutor, concesia minimă unei a doua șanse. Scuzele încep întotdeauna cu clișeul „Nu e momentul potrivit, altfel…“. Dinamo e blamat pentru că vâslește împotriva curentului, pentru că încearcă să recondiționeze carierele zdrențuite ale lui Mitea, Niculescu sau Niculae (ce idiot!).
Borcea e primul care știe la ce se expune, mai ales că el e cel care alcătuiește bugetul. El și Turcu plătesc, la o adică. Închipuiți-vă însă că în locul lui Rednic ar fi fost Mircea Lucescu. Pe unde l-au umblat pașii a plămădit mai multe echipe redutabile chiar cu jucători prăfuiți, de unde i-a mers și vorba de restaurator de valori înghesuite de alții în cufărul cu vechituri. Transferurile lui Mitea sau Niculescu ar fi fost privite cu alți ochi, nu?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER