Vânătoare** de italieni

După Zenga și Bergodi, Bonetti este al treilea fost mare jucător
din Italia care părăsește fotbalul românesc după certuri cu
oficialii

Îndepărtarea lui Bonetti de la Dinamo după un scandal la fel de
mare ca și acela prilejuit de concedierea lui Bergodi de la Steaua
spune multe despre situația actuală din fotbalul românesc.
Conducători care nu acceptă antrenori cu personalitate, care nu au
răbdare, viziune și strategie. Întâlnirea a două civilizații a dus
inevitabil la un conflict deschis, după ce exponentul tehnicienilor
italieni în România, Walter Zenga, a plecat atât din Ghencea, cât
și din „Ștefan cel Mare” după diferende clare cu conducerile celor
două echipe, cosmetizate însă în declarații diplomatice.
Ceea ce au făcut Bergodi și Bonetti în decurs de câteva săptămâni
nu a îndrăznit să facă niciun tehnician român. Italienii i-au
înfruntat pe doi dintre cei mai vocali și mai imprevizibili oameni
din fotbalul românesc: Gigi Becali și Cristi Borcea. Asta i-a
costat postul, dar mai mult se poate vorbi și despre apusul unei
ere: cea a italienilor în fotbalul românesc. La ora asta, Napoli la
Astra reprezintă „ultimul mohican” de origine italiană.

Bonetti a pierdut patru
meciuri din șase acasă

La ora actuală, cifrele nu îl avantajează pe Dario Bonetti și,
obiectiv vorbind, conducătorii dinamoviști au avut motive să îl
demită. Din șase meciuri jucate acasă, în campionat și cupe
europene a pierdut patru, iar echipa sa nu a reușit să înscrie
decât trei goluri în aceste întâlniri (partida de Cupă cu Zlatna nu
este luată în calcul). În sprijinul său poate sta ideea că a
câștigat meciuri cu miză, CFR, Unirea și Steaua, dar sincopele cu
Internațional, Oțelul și Gaz Metan Mediaș au anulat aceste
rezultate teoretic remarcabile.

Au revoluționat fotbalul românesc

Primăvară europeană, calificări miraculoase și rezultate istorice.
Mentalitatea italienilor s-a făcut simțită din plin de-a lungul
timpului

Curentul italian a fost adus în fotbalul românesc de Gino
Iorgulescu. Fostul președinte al Naționalului a simțit momentul la
începutul anilor 2000, atunci când a reușit și o lovitură de
imagine prin semnarea contractului cu Walter Zenga.
De atunci și până acum, în fotbalul condus parcă dintotdeauna de
Sandu și Dragomir, în România au antrenat nu mai puțin de opt
italieni. Momentul de vârf al tehnicienilor din „Cizmă” a fost în
sezonul 2007-2008: Pedrazzini antrena Steaua, Zenga era antrenor la
Dinamo, Bergodi răspundea de tot ce se întâmplă la Rapid, iar
Nicolo Napoli făcea legea în vestiarul Craiovei. Cele mai
reprezentative formații din România se pregăteau italienește. Ca să
nu mai vorbim de numeroșii preparatori fizici, Diego Longo fiind
cel mai reprezentativ, atât timp cât este mâna dreaptă a lui
Lucescu junior la naționala României.

Mesaj-cheie: „Puteți! Trebuie doar să
credeți!”

Dincolo de orice discuție, tehnicienii italieni au scris istorie în
România. Zenga la Steaua și Bonetti la Dinamo au reușit cele mai
spectaculoase calificări din fotbalul românesc de după Revoluție.
Primăvara europeană după returul memorabil cu Valencia pentru Zenga
și calificarea miraculoasă a lui Bonetti la Liberec după un 0-3
imposibil la masa verde în București. În afara acestor „duble” de
neuitat cu dramatismul penalty-urilor și cu depășirea condiției și
a mentalității, tot Zenga are meritul de a fi depășit cu Naționalul
trei tururi în Cupa UEFA. Trombetta a făcut posibil, cu CFR-ul la
Roma (2-1), cel mai bun rezultat al unei formații românești în
grupele Ligii Campionilor. Mesajul tuturor a fost simplu: „Puteți!
Trebuie doar să credeți în voi. Nu sunteți cu nimic mai prejos ca
adversarul!”. Au fost borne incontestabile și momente care au
ajutat fotbalul românesc să înainteze. Tocmai de aceea dialogul de
la distanță dintre șeful Școlii de Antrenori, Mircea Rădulescu, și
antrenorii italieni nu este deloc unul elegant. De altfel, înainte
de a pleca din fotbalul românesc, Bonetti nu a ezitat să atace:
„Rădulescu este un sclav al puterii, vorbește cu gura
altora”.

„Nu mai sunt în fotbal și nu mai vreau să vorbesc despre ce se
întâmplă acum, că nu e treaba mea. Ce să spun eu despre italieni?
Să îmi fac dușmani din antrenorii români? Voi, ziariștii, puteți
spune ce au adus italienii în România”, Gino Iorgulescu, fost
conducător

„Avem suficient de mulți tehnicieni români foarte valoroși. Ar
trebui să le dăm mai mult credit înainte de a duce străini fără
mare experiență”,Mircea Rădulescu, șeful Școlii de Antrenori

„Borcea distruge Dinamo. E unealta familiei Becali și are o mare
confuzie în creier”,Dario Bonetti

„Sunt trist… Plec a treia oară de la o echipă din România, fără a
înțelege exact cu ce am greșit”,Crsitiano Bergodi

„Mă simt pe jumătate român, dar nu știu dacă voi mai antrena
vreodată aici… Poate când se vor mai schimba oamenii”,Walter
Zenga