Laszlo Bölöni este antrenorul campioanei Belgiei, Standard Liege, dar nu uită niciodată că între august 2000 și iunie 2001 s-a aflat pe banca naționalei României. Aproape de căderea cortinei peste preliminarii, Loți a făcut o radiografie a primei reprezentative. Domnule Bölöni, e cea mai dezamăgitoare campanie din ultimii ani a echipei naționale? Dacă se face o analiză asupra evoluției României în preliminarii, nu ai cum să nu începi de la acel de necrezut 0-3 acasă cu Lituania. Meciul a cântărit decisiv, pentru că, spre deosebire de Franța, care are și lot, și mentalitate să revină după un pas greșit, cum a fost cel din Austria, noi am alergat permanent după o himeră. Niciun moment nu au existat premise reale să recuperăm undeva, în fața unui rival direct, acele puncte, pentru a i le pune lui la pasiv. OK, am avut perioade bune de joc, cu Franța sau Serbia, dar nu meciuri întregi. „Jucătorii nu au moral de națională” Este această echipă națională sub valoarea altor reprezentative pe care le-am avut? Asta era vizibil chiar și în momentul în care ne-am calificat la Euro. Nu se poate face comparație cu acele reprezentative nu din vremea mea, ci cu generația lui Hagi și chiar cea din urmă cu zece ani. Există niște jucători buni, nu strălucitori, dar nucleul nu este din același material cum era pe atunci. E foarte greu să ajungi la o ștachetă ridicată la nivelul echipelor naționale dacă nu ai baza, punctul de plecare. Majoritatea țărilor care sunt puternice la nivel juvenil au forță și la seniori. La acest capitol suntem un fotbal mort… Se vede reculul, pentru că selecționerii au puține opțiuni, iar jucătorii nu au nici moral pentru a juca în națională. Eu n-am văzut România decât la Euro și în acel 1-1 recent de la Paris, și ceea ce mi-a sărit în ochi la modul negativ a fost aspectul evident că am fost cei mai fricoși, deși atât Italia, cât și Franța se aflau într-unul dintre cele mai proaste momente ale lor. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să aruncăm frica la coș, dacă vrem să tragem la calificare! „Să naturalizăm jucători” Ideea naționalizării unor străini vi se pare deplasată? Dacă până și Turcia sau Croația au făcut acest lucru, nu văd ce ar fi rău pentru noi. Aici nu e vorba de mândria națională, ci de a avea pe teren tot ce se poate mai bun și cu dorință de a da totul. Dacă unii străini pot juca pentru România, mi se pare firesc să li se acorde șansa. Însă mi-e greu să cred că ar putea fi prea mulți străini de valoare, din moment ce în România nu putem vorbi de un fotbal de consum. Adică? Un fotbal de consum este atunci când cluburile din acel fotbal pot aduce staruri precum Ronaldo, Henry, Kaka sau alții. Până atunci, dacă nu ai acea forță, și puțini o au, trebuie să fii deștept și, în loc să dai repede bani puțini pe străini de mâna a treia sau a patra, mai bine investești în grădina proprie. Dar în România toți vor acum să consume, deși n-au potență financiară și aduc mulți străini, crezând că așa devin puternici.
Cred că echipa României se află în grupă pe locul care trebuie și nu este nicio surpriză pentru mine. Cu Franța, la Paris, am văzut un singur plus: coeziunea grupului Laszlo Bölöni, fost selecționer Talente avem încă, dar, dacă ele nu sunt ajutate să devină certitudini când trebuie, degeaba mai apar. Înainte exista o strategie care evita pierderea unor asemenea jucători în anonimat Laszlo Bölöni, fost selecționer
„Tinerii nu se cheamă după câteva jocuri bune” Întrebat dacă e de părere că Răzvan Lucescu trebuia să încerce în ultimele meciuri din preliminarii cât mai mulți tineri, Loți Bölöni a spus răspicat: „Răspunsul meu e categoric nu. La echipa națională nu se vine în funcție de vârsta din buletin, ci de motivația jucătorului și bucuria lui de a reprezenta țara. Dacă acestea lipsesc, atunci poate avea și 19 ani, și 34, că efectul tot zero va fi. Nu chemi un tânăr după doar câteva jocuri bune, pentru că nu e bine nici pentru el”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER