Naționalele de juniori U17 ale României și Spaniei au început ieri cu câte o victorie preliminariile pentru Campionatul European din 2011. Plasate în aceeași grupă, ambele echipe au jucat ieri în România, deși le desparte o lume de educație.
Între Buftea și Chiajna distanța se măsoară în ore atunci când traficul sugrumă șoselele. Ieri, când România U17 a jucat la Buftea cu puțin timp înainte ca Spania U17 să joace la Chiajna, distanța s-a măsurat în ani. În primul său meci din preliminariile pentru Europeanul de juniori din 2011, România a învins Lituania cu 1-0 și a arătat că imagini precum cea a umilinței recente de la Belgrad sunt probabile în viitor. La nici 17 ani, fotbalistul român e învățat la echipa națională că, la 1-0 pe teren propriu cu o echipă mediocră în față, se joacă la rezultat, se trage de timp cu orice preț, chiar cu intervenții la copiii de mingi, care sunt instruiți să le dea tricolorilor secunde prețioase în plus. Tot la 17 ani, fotbalistul român știe că la orice minge pierdută privirea se îndreaptă spre arbitru, nu spre adversar. Tot de mici, jucătorii sunt obișnuiți să fie corectați cu înjurături, preferabil cele venite de pe banca de rezerve. După meci, presa e anunțată că băieții nu pot vorbi, „pentru că nu pot digera un interviu așa de mici”.
Așa e educată generația 1992 a echipei naționale, cea care în 2016 va juca pentru calificarea la Campionatul European.
Decarul Spaniei, fan MutuLa 90 de minute după finalul meciului României, Spania a început la Chiajna meciul cu Insulele Feroe. Că s-a terminat 6-0 contează mai puțin, Feroe e un adversar de la care și noi ne așteptăm să luăm toate punctele. În schimb, Spania a arătat de ce o să fie și peste șase ani exact unde e acum, adică sus.
La mai puțin de 17 ani, spaniolii aduși la Chiajna de la școlile de fotbal ale lui Bilbao, Real Madrid și Barcelona au arătat că știu lucruri pe care nu le-au aflat jucători de Liga I ajunși la 30 de ani. Deși sunt încă niște puști, elevii lui Aitor Karanka au reprodus ieri exact jocul de pase și inteligența care i-au adus vara trecută titlul european Spaniei. Tot de puști, spaniolii au știut că presing se face și la 6-0 cu Feroe, în speranța celui de-al șaptelea gol.
După meci, spaniolii au avut voie să discute cu presa. Printre ei, Rafael Alcantara, jucător de-al Barcelonei, ne-a explicat că în Spania, spre deosebire de România, e în regulă să fie mândru că are un tată faimos, ca Mazinho, campion mondial în 1994 cu Brazilia. Numărul zece al ibericilor ne-a mai spus că e fan Mutu și că s-a simțit incredibil când Guardiola l-a chemat să se antreneze cu Messi și Henry. Sperăm că a digerat interviul.
Karanka: „Toți pot fi Iniesta, Torres sau Raul” Campion european cu Real Madrid, Aitor Karanka știe să-și prezinte „marfa”. Întrebat dacă în lotul pe care îl are există vreun viitor Iniesta sau Torres, selecționerul naționalei U17 a Spaniei a replicat: „Cum să nu, avem în lot și un Iniesta, și un Torres, chiar și un Raul. Sunt convins că toți vor ajunge la nivel mare”. Karanka spune că Spania nu are nicio rețetă secretă pentru creșterea juniorilor. „Secretul e munca. Rezultatele variază de la o generație la alta. Acum ceva ani nu ne așteptam să fim campioni europeni”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER