La haltere nu merg copiii de bani gata, iar campionul european de la Minsk, Antoniu Buci (stilul aruncat, cat. 62 kg), e un exemplu sugestiv. Ridică greutăți cei care cunosc greul în viață.
Dar, de pe Bulevardul Muncii, din Cluj, unde se află umila sală de antrenament, „prin sudoare și ambiție poți ajunge departe”. Așa îi încurajează Antoniu pe cei șapte copii care mai fac haltere la Cluj. Antoniu Buci a plecat din acea sală, ajungând campion european la 20 de ani. În aprilie s-a întors de la CE de la Minsk cu aur și argint (la total), primele medalii importante la seniori. La JO 2008 a ratat la mustață podiumul, terminând pe patru, dar promite că va da lovitura la Londra. „Am dus medaliile la sală, ca să vadă copiii că se poate. Am camera plină de medalii și trofee. Toate au o poveste, dar cel mai mult țin la aurul și argintul de la Europene. Acestea mă motivează să țintesc mai sus. Urmează CM din Turcia (n.r. – între 18 și 30 septembrie) și vreau să fiu pe podium”, mărturisește Toni, care a fost dus la haltere de fratele său în 1999. Inițial n-a fost încântat, întrucât prefera fotbalul. În 2003 a revenit în sală, iar un an mai târziu apăreau primele rezultate: „În 2004 am luat trei medalii de aur la naționalele de cadeți și am crezut că, gata, pot să mă las liniștit. Eram copil, aveam 14 ani. Încet-încet mi-am dat seama că e treabă serioasă și că pot ajunge sus”.
Din primii bani și-a luat calculator Deși condițiile lasă de dorit și alte sporturi i-ar fi putut aduce mai mulți bani, el e mulțumit de drumul pe care l-a ales. „Fotbalul e supermediatizat, dar tot mai puțin pentru jocul în sine. În schimb, despre haltere auzi în presă doar când sunt rezultate. Mă bucur că oamenii mă cunosc pentru succesele mele și îi mulțumesc antrenorului Ionuț Felecan pentru că a crezut în mine. Din primii bani, trei milioane și jumătate, câștigați în 2004, mi-am cumpărat un calculator. „Nu iau suveniruri, iau medalii” Mi-am mai luat o mașină, în rest strâng și încerc să nu cheltui mult”, spune halterofilul, căruia îi place să călătorească, „dar nicăieri nu-i ca acasă”. „Am fost în multe țări, dar nu m-aș muta niciodată de la Cluj. Nu prea am timp să cumpăr suveniruri când merg la competiții, medaliile sunt suvenirurile mele”, conchide Toni, un tip simplu, natural și cu o inimă mare. Toni reprezintă unul dintre pariurile ProSport pentru JO 2012.
La haltere vin doar copiii de pe bulevard. La început l-am mituit pe Toni ca să vină cu mine Horațiu Buci, fratele campionului
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER