Vă dor urechile? Și pe mine, dar nu mă plâng. Vă enervează? Și pe mine, dar îmi trece. Vi se pare o idee imbecilă? Și mie, dar nu disper. Sigur, suflatul în vuvuzele anunță la fiecare meci invazia unui nor de țânțari sadici. Ciocanul, nicovala și scărița se simt primejduite, nervii riscă franjurarea, sudalma stă să explodeze pe buze. Plescăim dezaprobator. Ce oameni primitivi, ce obicei stupid, ce isterie înnebunitoare! Ei bine, pentru firile fonosensibile, există variante și remedii. Dacă viața Cupei Mondiale, cu exotismul ei agresiv și cu excesele ei iritante, nu vă place, ideologia și religia vă pun la dispoziție opțiuni întemeiate pe doliu, negare și refuz.
În Coreea de Nord e liniște fără fotbal. Naționala joacă diseară cu Brazilia, dar populația stă la adăpost de acest pericol. Meciul nu se transmite la televizor, iar cine e prins furând semnal de la vecinii din sud riscă judecata sumară și glonțul în ceafă. La Pyongyang și în alte orașe unde porunca „E interzis să interzici” n-a ajuns, oferta fotbalistică diferă de cea a altor țări. Supremul Kim (Jong-Il), lăsat pe tron de Eternul Kim (Ir-Sen), se îngrijește ca supușii să evite contaminarea. Robinho nu poate fi văzut pe teren, ci doar în spectacolele cu plăcuțe, îngenunchind la mausoleul din Kumsusan sau punând un stop pe bombeu în Zona Demilitarizată. Dictatura ereditară a dubletului Kim îngăduie un singur partid, izgonește fotbalul laolaltă cu restul bucuriilor, așază în prim-plan un cult sălbatic al personalității și oferă condițiile unei tanatocrații în care vuvuzela nu se va auzi nicio secundă.
Cealaltă opțiune care cruță nervul acustico-vestibular se numește Somalia. Acolo liniștea e întreruptă doar de gemetele celor biciuiți în piața publică (e vorba de cei care scapă neîmpușcați). 30 de lovituri pentru delicte minore: ascultatul muzicii, vizionarea unui film sau a unui meci. În Somalia, fotbalul este o întreprindere diavolească. Islamiștii care au introdus Sharia cu forța paloșului ar fi în stare să-l afurisească și pe Mircea David, portarul supranumit de italieni „Il Dio”. La Mogadiscio ai obligația să-l adori pe profet și libertatea să vorbești în șoaptă despre culorile vieții. Somalezii nu vor fi gustat pe îndelete victoria Ghanei în fața Serbiei, nici egalul Africii de Sud cu Mexicul, dar își vor exersa sprintul și fuleul ori de câte ori ispita de-a fura trei minute de fotbal clandestin le va răvăși mințile. Uitându-se peste umăr, se vor gândi și la zborul incert al lui Jabulani, dar și la călăul gata să le scrie cronica meciului cu biciul pe spinare.
Sincer, vă displac la fel de mult vuvuzelele?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER