Deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu este poate cel mai cunoscut membru al etniei rrome. Fiul celebrului violonist și dirijor Ion Voicu îi dă dreptate lui Ilie Năstase când acesta spune că se teme să nu fie atacat de hoții țigani, dar califică drept „xenofobă” ideea fostului tenismen, de a-i trimite pe etnicii rromi în Harghita.
Domnule Voicu, Ilie Năstase spune că este deranjat zilnic de sutele de rromi care trăiesc în străinătate… Și eu îi dau dreptate lui Ilie! Sunt pus în aceeași situație, mă lovesc zilnic de tot felul de hoarde care mă agasează la orice pas. E o realitate dură! M-am săturat să merg în Europa și să găsesc tot felul de anunțuri sau afișe cu mesaje scrise în română, de genul „Nu furați!” sau „Atenție la țigani!”. Nu e corect și are de suferit o țară întreagă.
„E dureros să fii atacat de țigani agresivi”
Pot fi catalogate părerile lui Ilie Năstase ca fiind rasiste? Nicidecum! Cine îndreaptă rasismul către Ilie Năstase face o gravă greșeală. El trăiește în străinătate și e dureros să fii atacat de țigani agresivi, care n-au știut să facă nimic, decât să întindă mâna la cerșit.
Dânsul le-a dat dreptate francezilor în decizia acestora de a-i expulza pe rromi din Franța… Eu nu sunt de acord cu hotărârea lui Sarkozy. Părerea mea e că, dacă țiganii au comis infracțiuni în străinătate, să fie judecați acolo, nu trimiși la mine în țară.
Dar despre părerea lui Ilie Năstase de a deporta toți rromii în Harghita, cum au făcut rușii în Basarabia, ce credeți? Atitudinea aceasta poate fi catalogată drept xenofobă, tocmai de aceea nu sunt de acord cu regulile lui Sarkozy. Sunt atitudini rasiste. Justiția din țara respectivă trebuie să-și facă datoria. Ilie a ridicat o problemă foarte importantă, iar eu îl susțin din toate punctele de vedere.
Asistăm, de fapt, la „marea migrație a țiganilor”
Există însă, în toată această polemică, și păreri ale unor specialiști care prevăd o evoluție neașteptată a situației. Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, istoricul Viorel Achim spune că „marea migrație a țiganilor abia începe”.
Achim mai adaugă că acest tip de translație, de la Est către Vest, începută în urmă cu multe secole, a fost înghețată timp de cinci decenii de conjunctura istorică a „Cortinei de Fier” și a reînceput imediat cum condițiile au permis.
Plecați din India, unde reprezentau, spune istoricul Neagu Djuvara, cea mai de jos pătură a societății, „paria”, rromii au rătăcit prin Imperiul Persan, Imperiul Otoman și, în final, acum 600 de ani, s-au așezat în Bulgaria și Țările Române, după ce din toate celelalte zone fuseseră alungați. Viorel Achim subliniază că această situație a fost posibilă și pentru că România rămâne un spațiu tolerant cu minoritățile etnice.
„Începutul unui proces migrator”
A doua migrație a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, destinația fiind Europa de Vest și America. Acum, spune istoricul Achim în Adevărul, „asistăm la începutul unui proces migrator (…). Probabil că, peste ani, se va vorbi de a treia mare migrație europeană a țiganilor, petrecută în ultimul deceniu al secolului XX și primele decenii ale secolului XXI”.
Sportivi celebri de etnie rromă Indiferent de declarațiile, propunerile sau acțiunile unor persoane, de-a lungul timpului România a fost reprezentată cu cinste de numeroși sportivi de etnie rromă. Despre Ilie Dumitrescu, Marius Lăcătuș, Mircea Lucescu, Necula „Rică” Răducanu, Bănel Nicoliță (în fotbal), frații Dorel (foto) și Marian Simion (la box), dar și despre alții s-a spus, în diferite ocazii, că aparțin acestei etnii. Unii au recunoscut, alții au negat, dar dincolo de toate rămâne valoarea lor recunoscută la nivel mondial. Nu numai în sport există astfel de exemple. Despre celebrul profesor Nae Ionescu, eminent filosof și jurnalist, adulat în perioada interbelică de generații întregi, destui contemporani susțineau că era țigan.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER