Dincolo de celebritate și performanțe notabile, sportul mondial le aduce principalilor săi actori modificări mai mult sau mai puțin apreciabile ale… aspectului fizic. Fizionomia câtorva dintre sportivi este „marcată” astfel de disciplinele pe care le-au practicat, urmele fiind un adevărat semn de recunoaștere în rândul celor inițiați. Cel mai des întâlnite semne, care „agață” instantaneu privirea, sunt acele „urechi conopidă”, o distincție caracteristică sporturilor de contact printre care rugby, lupte, judo, wrestling.
Prima consemnare a „urechilor conopidă” am întâlnit-o în basmul Harap-Alb, Ion Creangă descriindu-l pe Gerilă ca având „niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase”. Apoi, urechile clăpăuge apar și în alte povestiri ca fiind o caracteristică a căpcăunilor. Ulterior, am descoperit că „urechea conopidă” nu prea are treabă cu căpcăunii, ci că, de fapt, unii se nasc așa, iar alții le capătă, cu sau voia lor.
Viață salvată de urechile clăpăuge
În lumea feng shui-ului se spune că cei cu urechile clăpăuge, precum cele ale prințului Charles, sunt snobi și nu sunt credincioși partenerului. Anthony Hopkins spune că în copilărie era poreclit Dumbo, precum elefantul, și că mult timp s-a râs pe seama urechilor lui clăpăuge. Însă, adaugă că urechile clăpăuge și „prostia de om de la țară” l-au ajutat în obținerea rolurilor. Nici talentul și nici cariera actriței Kate Hudson nu au fost afectate de urechile ei clăpăuge, deși le ascunde cât poate la orice eveniment la care participă. Majoritatea celor cu urechi clăpăuge sunt luați peste picior, însă unora chiar le-a salvat viața „conopida”. Cum este cazul unui băiețel de șase ani din China, care a căzut de la etajul opt al blocului unde locuia, fiind salvat de la moarte de urechile sale, care s-au blocat între barele de protecție ale ferestrei.
Urechea conopidă – cauliflower ear
Însă, unii s-au trezit că le-a crescut „conopida”, precum nasul lui Pinocchio, cum este cazul rugbiștilor. „Această denumire vine de la faptul că urechile sunt deformate prin traumatisme repetate și ajung să aibă aspect de conopidă. În rugby sunt prezente la înaintași (grămadă). Mecanismele sunt: – la linia I (pilieri, taloneuri) – apar hematoamele lobului auricular prin lovirea și frecarea de capetele și umerii liniei I din gramada adversă la al patrulea timp de legare. – la liniile II și III, mecanismul este cel de frecare de șorturile liniei I, respectiv liniei a II-a. În acest caz, urechile culisează pe șorturi la prinderea în grămadă. Prin aceste mecanisme se produce o acumulare de sânge între cartilaj și piele. Dacă nu sunt luate măsurile corespunzătoare, aceste hematoame pot duce la leziuni inflamatorii ale cartilajelor (condrite). Astfel, cartilajul care formează lobul urechii este distrus în mod progresiv și urechea se deformează puțin câte puțin, luând aspectul tipic de conopidă. Prevenirea apariției acestei degenerări a cartilajului auricular:- purtarea de cască de protecție sau prinderea urechilor cu ajutorul unor benzi elastice de jur împrejurul capului; puncționarea rapidă a hematomului, pentru a evita distrugerea cartilajului și deformarea urechii. Deformarea, deși inestetică, este considerată ca un semn de recunoaștere distinctiv pentru înaintași. Acest lucru nu ne împiedică însă să prevenim această distrugere de cartilaj”, susține Laura Bara, fost medic al lotului național seniori de rugby. Atât în grappling, cât și în alte sporturi de contact se întâlnește accidentarea intitulată hematoma auris – „ureche conopidă”. În urma loviturilor, se acumulează lichid sub piele, și, dacă nu este drenată la timp, urechea își modifică aspectul și poate ajunge să capete o formă de conopidă. Din păcate însă, problemele nu se rezumă la capitolul estetic, întrucât o deformare accentuată a urechii poate afecta chiar și auzul. Ritualuri de inițiere cu cărămida
Mai e o categorie, a celor care își doresc să își facă, prin orice mijloace, urechile conopidă, considerând că acestea sunt un simbol al apartenenței lor la un anumit mediu. Apoi, circulă unele povești, potrivit cărora nou-veniții în aceste sporturi de contact sunt supuși unui ritual dureros, pentru a căpăta această formă a urechilor. Cum în box se spune că li se sparge nasul nou-veniților, așa și luptătorul e frecat cu o cărămidă de ureche până când are loc ruptura cartilagiului… un fel de ritual de inițiere, pentru a putea fi acceptat ca membru al grupului.
Articol publicat de Romeo CHIRIAC
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER