ProSport continuă serialul „Blaturile fotbalului românesc” cu noi întâmplări care au marcat evoluția competiției în țara noastră încă din primii ani în care sportul a căpătat o miză minimă. În cel de-al doilea episod al serialului vom vorbi despre tărăboiul iscat în jurul titlului de campioană a României chiar de la ediția inaugurală a competiției interne – sistem divizionar, despre primul caz de blat sancționat oficial de FRF prin pierderea meciului de către ambele echipe cu 0-3, precum și despre primul scandal de proporții din Cupa României.
Primul scandal legat de arbitraj s-a petrecut în 1933, chiar la ediția inaugurală a campionatului național organizat în sistem divizionar. FRF a împărțit cele 14 echipe din prima ligă, în sezonul 1932-1933, în două serii. Seria I a fost câștigată lejer de Ripensia Timișoara, care a fost urmată de CFR București (actualul Rapid). În Seria a II-a a ieșit învingătoare la mare luptă, total neașteptat, „U” Cluj, urmată de CAO Oradea, Venus București și Unirea Tricolor.
Arbitrul „era îndrăgostit de Ripensia”
Finala Ripensia – „U” Cluj s-a disputat în sistem tur-retur, pe 9 și 16 iulie 1933. Timișorenii, prima echipă din România alcătuită din fotbaliști profesioniști, aveau o constelație de vedete în lot, un atac senzațional (Bindea – Beke – Ciolac – Schwartz – Dobay) și posibilități financiare infinit superioare clujenilor, care nu depășiseră stadiul romantic al fotbalului. Gazdele au învins însă surprinzător de greu, cu 5-3 (3-2), după răsturnări de scor, și împinse de la spate de arbitrul de centru Costel Rădulescu, același personaj pe care l-am întâlnit în primul episod al serialului ca manager al FRF, plecat în 1930 cu naționala în Uruguay pe post de antrenor și de „fluieraș”.
Printre alte decizii controversate, centralul a oprit meciul la scorul de 4-2 pentru Ripensia din cauza unei ploi torențiale. Jocul s-a reluat, la insistențele oaspeților, după 20 de minute. Clujenii au protestat îndelung la maniera de arbitraj și după partidă, dar zadarnic: arbitrul și Ripensia erau actori prea importanți în fotbalul românesc pentru a putea fi atinși de o echipă de amatori. FRF (unde Rădulescu era și conducător) nu s-a sesizat, iar cronicarul prezent la meci a trecut totul sub tăcere.
Doctorul Mircea Luca, mai târziu căpitan al echipei ardelene, povestea că „la întoarcere, ai noștri s-au plâns că arbitrul Costel Rădulescu e fără scăpare îndrăgostit de Ripensia”. La adăpostul celor două goluri avantaj, al valorii superioare (recunoscută inclusiv de clujeni) și al norocului, timișorenii au scos în retur, pe 16 iulie, un 0-0 care le-a adus titlul.
Clujenii de la „U” au acuzat deciziile centralului la jocul-tur. Printre altele, arbitrul a încercat să oprească meciul la 4-2 pentru gazde pe motiv că ploua!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER