Campionatul redevine disputat pe fondul neputinței de care dau dovadă dinamoviștii. Cu un program extraordinar în primele patru etape din retur și cu vântul suflându-le în pânze din toate părțile, „câinii” se încăpățânează să mențină suspansul în cea mai importantă competiție fotbalistică. Anul acesta am putea avea pentru prima dată, după mult timp, o campioană care să fie hotărâtă în proporție de peste 50 la sută pe teren. O spune Gigi Becali, vocea naivă, alteori persuasivă a patronatului din fotbal, cu sinceritatea celui care împinge declarațiile la limita autodenunțului: „Nu mai ai cu cine să faci blaturi!”. Și dacă nu mai sunt blaturi, cu ce rămânem? În subteran, cu influențe la arbitri și cu clasicele premieri la indirecte. Dar mai ales rămânem cu fotbalul jucat pe gazon. De Dinamo am stabilit din capul locului că nu poate, deocamdată. Steaua nu prea mai știe și trăiește din vigoarea și entuziasmul unui Stancu. Clujul se ceartă cu el însuși cu glasul metalic al cehului Uhrin, care la fiecare apariție publică ne amintește de Rumburak. Timișoara stă parcă prea mult la mâna hazardului. De jucat joacă Vasluiul, joacă Urziceniul, joacă și Rapidul. Este greu de crezut însă că una dintre cele trei va avea forța ca la final să se impună. Indiferent cine va fi să fie, ne bucură că există confirmarea nesperată a faptului că vom avea o campioană mai curată ca oricând.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER