Chiar și polul vestului, arogat din România, tot în est rămâne. Poli a fost depășită net de o formație normală din campionatul Germaniei. Chiar și așa, alte mișcări, alte preluări, alte execuții. HD. High Dribling sau Hleb Definition.
Asta apropo de standardele impuse de UEFA pentru realizarea transmisiei TV. Alt film. Jumătatea timișoreană, pururi neexperimentată, înfășurată în pixeli. În alb și negru, cu sticla aceea tembelă și colorată pe orizontală: verde jos, roșu la mijloc și albastru sus. Aplicată grosier peste ecranul bombat ca o burtă de gospodar, fie el și din Banat. Cea a nemților, limpede și clară. Perfectă ca un ecran plat de ultimă generație. A fost High Definition doar pentru ei.
Timișoara nu s-a putut autodepăși în fața unui adversar pe care s-a grăbit să îl considere accesibil, chiar dacă nu a afirmat-o. Interpretarea partiturii a fost falsă și pentru că tonul dat de Sabău a fos greșit. A zis că 0-0 era bun, că scopul primordial era să nu primească gol. Plus că jocul bănățenilor e previzibil: fundul în poartă acasă și mingile pe Bucur în deplasare. A ieșit cu un Șahtior prea plin de el, nu putea să iasă cu o trupă disciplinată, determinată și tehnică. Europa League e o competiție pentru care Timișoara trebuie să mulțumească. Nu poți să joci în producții HD cu antenă colectivă și fără telecomandă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER