Miza

Legile, regulile, înțelegerile, actele reprezintă termeni care nu au nimic de-a face cu tot ce se întâmplă la Rapid. Negocierile lui Copos cu un alt posibil investitor au eșuat. Așa, și? „What”s the catch?”, cum ar zice englezul. Un fel de „Care-i șpilul?”.

A fost Stache prea neneamț, e Copos victima propriei strategii, acum chiar că falimentare? Cam ca în butada cu neseriosul care strigă în glumă: „Lupul! Lupul!”, și atunci când apare dihania, nu-l mai crede nimeni.
Pe rapidistul din peluză sau de la tribuna a doua nu îl interesează până la urmă cine e mai vinovat. Se tergiversează o situație, iar incertitudinea și neseriozitatea devin supărător de stabile. În tot acest haos, echipa joacă și se află la trei puncte de ocupantele primului loc.

Rapidul e cam ca România. Nu are guvern, iar candidații Copos și Stache se întrec în gafe și promisiuni mai ceva ca Băsescu și Geoană în ajun de Moș Niculae. Deja s-a ajuns prea departe. Am fost martorii unei distrugeri inconștiente, nedrepte și premature ale unei echipe de tradiție în București: Progresul sau Naționalul. Am văzut cum s-au stins Corvinul Hunedoara, CSM Reșița și alte multe echipe ale provinciei. Dincolo de tehnici de negociere, în joc este viitorul unei echipe fără de care fotbalul românesc ar fi mult mai urât decât și așa este.