„Zosada”, „Narușenia”, „Jolt carton” și „Dragzvitili” plus „No zaieț” ori „Dosarele X”.
Amintirile despre bulgari sunt puternice și colective. La fel ca și antenele la care am văzut nenumărate meciuri de Cupe europene și turnee finale de campionate mondiale sau europene. Destinul nostru și al bulgarilor s-a intersectat constant și în toate „domeniile de activitate”, „ relațiile cu țara vecină și prietenă”… plus alte expresii demne de Amintirile din Epoca de Aur ale lui Mungiu. După ce am folosit Podul Prieteniei pentru a aduce țigări, castraveciori murați și dulceață de trandafiri, după ce le-am dat în schimb bani pentru serviciile turistice de la Nessebar, am ajuns la schimburile „reciproc avantajoase” (oare?) din fotbal. Stoichiță a alergat după Jelev și Yovov. L-a prins pe primul și l-a scăpat pe al doilea. Oricât de mult transferă Vasluiul și oricât de mult a cheltuit, tot îmi e teribil de greu să mă obișnuiesc cu ideea asta că echipa din micuțul oraș al Moldovei ia un jucător de națională, Milanov, și Steaua alege să îl recondiționeze pe Jelev . Că ia în probă iranieni și americani – manifest pentru pacea mondială? -, nici nu știu cum poate fi catalogat.
Noi dăm la schimb bulgarilor doi foști titulari de națională, simboluri uitate la echipe cu nume, Rapid și Dinamo. Florentin Petre și Daniel Pancu au ales ȚSKA Sofia după experiența Groznîi. Returul acesta de campionat va dovedi cine iese în avantaj. Până atunci rămâne constatarea memorabilă a lui Pancu: „Când ne-am trezit noi, eu, rapidist cu acte, și Florentin, mai dinamovist ca toți dinamoviștii, că am semnat cu Steaua bulgarilor, am avut un nod în gât”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER