Cum ar fi?

Gloriile englezilor somează Liverpool-ul de azi să câștige Europa League pentru că tradiția legendarului club de pe Anfield s-a construit pe trofee, și la ora actuală nevoia câștigării unei competiții e mai mare decât orice luptă internă. Cam acesta este contextul în care minunea sau Uimirea, cum inspirat a fost denumită micuța formație din Bărăgan, pășește azi în arena de unde „You never walk allone” se aude ca nicăieri altundeva. Pentru ca trupa lui Benitez care nu a mai câștigat din sezonul 2005-2006 niciun trofeu să se apropie de finala pe care are cele mai mari șanse să o câștige trebuie să îi spulbere pe români.

Gloriile ialomițenilor nu cer nimic – eventual Epaminonda Nicu ar putea ridica oarece pretenții – pentru simplul motiv că nu există. Dar pentru ei, de fapt pentru noi – măcar azi nu trebuie să îi lăsăm singuri – istoria se scrie la prezent. Acum cinci ani când Liverpool răsturna cea mai nebună finală de Liga Campionilor, Unirea nu exista nici pe harta fotbalului nostru. Niciunul dintre titularii de azi nu visa că ar putea juca pe Anfield, cu atât mai puțin în tricoul Unirii.
Formația lui MM, a lui Petrescu și de azi a lui Levy e Cenușăreasa din ecranizările moderne. Picul de nebunie și neprevăzut. Nimic din ce au făcut ei până acum nu avea logică atunci când ne gândeam dinainte. „Cum ar fi să ia Unirea campionatul?”, „Cum ar fi să iasă dintr-o grupă de Liga Campionilor”, „Cum ar fi să bată la Glasgow?”, „Cum ar fi învingă pe Sevilla?”, „Cum ar fi să nu piardă cu Liverpool pe Anfield?”. Ultima e și cea mai actuală întrebare. Nu mai e Petrescu, știu, dar spiritul locului a rămas.