Pokeriștii

Inevitabilul s-a produs în Ghencea. A fost un episod cu final așteptat. Pițurcă a plecat după o ceartă mai mult sau mai puțin violentă cu patronul Gigi Becali. Câteodată relațiile de prietenie din fotbalul românesc sunt imposibil de înțeles. Și unul, și celălalt susțin în fața apropiaților că au rămas amici. Doi tipi orgolioși, inflexibili s-au luat la trântă pentru a-și demonstra unul altuia cine e mai puternic. A fost o „mână” de poker în care fiecare a jucat tare și, în ciuda aparențelor, s-au aruncat amândoi. Miza era Steaua, iar miile de suporteri nu mai înțeleg nimic. Am minți să susținem că Pițurcă a avut dreptate necondiționat și că e victimă. Încăpățânatul tehnician a vrut mai mult decât Becali îi putea oferi. Nu neapărat material. Pițurcă a vrut să pătrundă în interiorul ființei lui Becali, să-i schimbe setările, să îl modifice structural, să îi închidă gura definitiv. „Am acceptat multe, Piți! Dă-o încolo. Nu îmi poți cere să nu zic nimic, nimic. Nu mă mai iau de jucători, te las pe tine să decizi totul, dar nu pot ca trei ani să nu mai am nicio declarație despre Steaua. Ce naiba?! Am 52 de ani. Nu îmi faci tu educație la vârsta asta”, „Ba uite că pot! Altfel, o să umbli cu câte șase bodyguarzi după tine. Ți-am pus suporterii în cap”, „Piți, nu sunt nebun să îmi angajez stăpân”, „Dacă nu vrei, plec”, „Pleacă”. Acesta e un scenariu de discuție, cu citate dezvăluite de apropiați ai celor doi. S-a exagerat foarte mult. Și dintr-o parte, și din cealaltă. Nu cred vreodată că Becali poate fi victimă, dar sunt sigur că de data aceasta a fost provocat. Și cred că toată nebunia a început de la acel comunicat al fanilor. Oricum era o chestiune de timp să se ajungă în punctul acesta. Liniște și Ghencea sunt două cuvinte ce nu mai pot sta în aceeași propoziție.
Asta dacă nu cumva nu inventează Becali o variantă neașteptată.