În 2010, sezonul internațional se termină cum a început. Liverpool marchează pe Ghencea bornele de lux ale unui an ciudat din punct de vedere fotbalistic. În februarie, Urziceniul deschidea scorul într-un meci pe care îl visam a fi de poveste, dar care avea să se sfârșească previzibil. Steaua ar putea să salveze totul printr-o victorie uriașă cu o formație engleză, aflată într-o criză aproape fără precedent în istoria sa recentă.
Mă aștept ca fanii să înțeleagă altfel importanța acestui meci. Becali a dat din mână a lehamite la finalul meciului cu CFR: „Hai, mă… Ce mai întrebați de Liverpool?! Sunt supărat”. Ca să fim sinceri până la capăt, nici mesajul lui Lăcătuș din conferința de presă de ieri nu era prea mobilizator. Răcit, potolit la limita blazării, Fiara parcă a bifat o acțiune din calendarul UEFA. Oamenii trebuie să vină în frig și zloată și să refacă atmosfera aceea nebună care a făcut posibilă victoria cu Valencia, ori cea mai frumoasă amintire a unui spectator de la un meci nejucat: ninsoarea cu Villarreal.
S-a întors MM Stoica, a venit și entuziastul Răducan, și poate aduc cu ei spiritul unui succes nesperat gen Sevilla. Cu noroc, cu autogol, cu atitudine, Steaua trebuie să își forțeze destinul diseară. E locomotiva unui fotbal blazat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER