Becali a urât de când se știe „internetele”, anticipând parcă faptul că o comunitate virtuală avea să inițieze o mișcare de protest care se va materializa în acest weekend la doi pași de Guvern. Asociația Suporterilor Steliști s-a inspirat, păstrând proporțiile, din modelul mișcărilor de protest inițiate pe facebook și care au avut impact mondial și consecințe dramatice în țări din Africa sau chiar lângă noi, în Moldova. Istoria scrisă pe pagini de facebook. O spun chiar ei în comunicatul emis ieri. De altfel, chiar pagina oficială de facebook a echipei lui Becali găzduiește un banner cu ceea ce numesc ei generic „Revoluția stelistă”. Mai mult ca oricând, în Ghencea, noțiunea de club creează confuzie. La o căutare pe google riști să ți se afișeze mai degrabă rezultate cu escapadele jucătorilor decât informații despre gruparea în sine și trofeele cucerite. Asta în cazul în care se va dovedi că palmaresul le rămâne. Criza de identitate și de spirit „roș-albastru” este mai acută decât oricând și e greu de crezut că există ceva sau cineva care să reînvie valorile în care cred cei care au inițiat această acțiune.
Asta mi se pare cel mai interesant. Tineri între 18 și 35 de ani exprimându-și în spațiul virtual nostalgia pentru o tradiție pe care nu au trăit-o, dar pe care o invocă în numele fotografiilor în alb-negru și sepia. Ghencea plină, Pițurcă aruncându-se de bunăvoie în plasa porții, Lăcătuș cu pletele și apucăturile lui rebele, militarii de la peluză, puiul de Cupă și toate crâmpeiele de istorie împrăștiate, patinate și uitate pe te miri unde. O istorie captivă într-un palat cu doi lei de piatră la intrare, cu candelabre și lambriuri aurite, o istorie pierdută în pagini de cărți prăfuite și revendicată pe pagini de facebook.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER