Meciul Steaua – Rapid poate fi amendat lejer pentru folosirea abuzivă a cuvântului „derby”, și nu doar pentru faptul că miza lui a fost aseară locul cinci. Nu poate fi derby un meci la care suporterii oaspeți nu sunt lăsați să vină, probabil de frică să nu se audă mai tare decât gazdele. La fel cum nu poate fi derby un meci la care se umple cu indulgență o cincime de stadion și se aude ce strigă jucătorii pe teren și cum lovesc mingea. Eventual putem cere schimbarea definiției cuvântului derby.
Până atunci, rămânem însă măcar cu un meci peste media campionatului. Nu e mult, dar nu e nici puțin. Au fost atâtea reprize în Liga I fără ocazii, încât ajungi să apreciezi și ratările lui Herea. Ba chiar și semnalizarea greșită în ofsaid a lui Bozivic îți vine să o aplauzi, mai ales că rapidistul nu nimerise oricum poarta. Ca să nu mai spun de poza lui Pancu la gol, care ne-a dat chiar și iluzia de derby, deși nici să-l huiduie nu prea a avut cine. Atât de aberantă e situația actuală în Ghencea, că steliștii, fie ei jucători sau conducători, sunt mai huiduiți decât omologii de la rivale. Rapid a meritat victoria, la fel cum, la ce am văzut în acest sezon, merită mai mult să prindă Europa decât Steaua, care, poate e dur, merită mai degrabă să stea un an acasă după un deceniu. Doar un an de liniște în Europa o poate reforma suficient, deși chiar și așa pare un miracol astăzi. Poate să caute Meme Stoica jucători și în cutia în care amenința că se va muta, dacă ei vor găsi în Ghencea aceeași conjunctură nesănătoasă de acum. Poate să descopere diamantele Braziliei, dacă li se vor oferi contracte pe trei reprize și clauze de bătaie de joc, vor avea un antrenor la trei etape și vor fi, alternativ, un meci pe lista neagră, unul pe viață la Steaua.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER