Un ziar făcut de Dan Petrescu

Dan Petrescu e supărat. Crede că ziarele nu acordă Unirii atenția pe care o merită. În timp ce echipa sa pregătește „cel mai important meci pentru fotbalul românesc”, antrenorul Unirii Urziceni a văzut pe prima pagină avionul lui Dinamo care a ajuns în opt ore la Timișoara. Dacă am judeca numai din punctul de vedere al palmaresului și am ignora faptul că Timișoara și Dinamo au de 20 de ori mai mulți suporteri decât toată populația Urziceniului, Dan Petrescu are dreptate. Partida care poate să ducă în premieră o echipă românească în primăvara Ligii Campionilor n-o fi „cel mai important meci”, dar e un meci important. Mergea un articol despre cum se pregătesc cei din Urziceni în deschiderea ziarelor de sport. Nu era o știre, era un articol de atmosferă, dar mergea. Meciul în sine cu Sevilla e o știre și nu va fi ignorat de nimeni. Dar, dacă continuăm acest raționament, cu ignorarea fleacului numit popularitate, ziarele de sport n-ar trebui să scrie un rând despre prostia asta de fotbal ce nu ne-a adus niciun titlu mondial sau european. Ar „produce” pe stoc, ca multe din fabricile noastre din anii ”90, și ar avea în deschidere titluri uimitoare: „Galacticii din Botoșani! Echipa noastră de racheto-modele a luat aurul la europene”; „Cal C3, Mat! încă o victorie românească în sportul minții!”; „Pe val! Băieții noștri din echipa de navomodele, clasa C3D, luptă pentru titlu! Urechea supremă! Suntem în premieră campioni la radioamatorism, proba telegrafie recepție!”; „I-am doborât! Popicarii – ghiulele!”; „Tricolorii, pe podium la alergare montană!”; „Oină de vis! România: aur, argint și bronz la Campionatul Mondial!”. Asta ca să nu vorbim despre gimnaste, canotoare sau de băieții de la scrimă care cad ca popicele în viața reală în fața unui penalty neacordat.