Un om fără trecut în fotbal, lider al unei echipe construite cu fotbaliști fără trecut, ne mărturisește înainte să înceapă meciul: „Trecusem bine de 40 de ani când am ajuns pentru prima oară pe un stadion de fotbal. Și acum sunt pe «Olimpico», președinte al unei echipe de Champions League”.
Meciul. Fără ploaie, fără brazde în gazon, fără vântul turbat de la Marea Neagră, fără încrâncenarea de sub breton, fără arbitri care ar fi tutelați de superpila noastră din Comitetul Executiv al UEFA. În schimb, cu un grup unit și plin de curaj, cu un călcâi „în numele socrului” și cu un argentinian care, dacă Torje e Messi din Banat, atunci el este mama lui Messi. Bucuria. Președintele lui CFR își pierde ambele telefoane în timpul delirului. Vicepreședintele Romei îl consolează: „Un preț bun pentru două goluri”. Producătoarea și cameramanul italieni care ne ajută la interviurile de după meci îi adoră pe „ceferiști”. Sunt fani Lazio. Patronul le promite jucătorilor mai mult de două treimi din banii proveniți de la UEFA pentru victorie. Fotbaliștii sunt fericiți că momentul promisiunii s-a filmat și că au „dovada”.
Furia. Președinta Romei năvălește după meci în vestiarul lui Spaletti precum Cameron Diaz în vestiarul echipei lui Pacino în „Any Given Sunday”. Taximetristul care ne ia în noapte de la „Olimpico” vrea să ne dea jos din mașină când aude cine îi sunt clienți. Bilanț. CFR a câștigat respect. Culio a luat mingea la final. Iar Baptista i-a cerut „ceferistului” tricoul.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER