Verde de Paris

După înfrângerea Franței cu Mexic, L”Equipe a venit cu niște titluri uriașe în care cei de la națională erau impostori, trompete, iar cocoșul galic era înlocuit cu un pui decapitat. Da, Răzvan Lucescu, astfel de reacții vin din „frustrare” cum, cu o răbufnire răsfățată, ne-ai transmis din ultimul turneu trist al naționalei noastre. Frustrare absolut firească atunci când Franța are potențialul pe care îl are sau, în cazul nostru, când vezi în serie primele înfrângeri din istorie cu Ucraina și Macedonia și trăiești umilințele cu Serbia și Israel.

(In)justiția a funcționat ireproșabil în cazul Franței. În urmă cu o jumătate de an, niște tricouri verzi erau umilite de arbitru pe Stade de France la mânăria lui Henry. În Africa de Sud, alte tricouri verzi au fost purtate de arbitru spre victorie împotriva Franței.

Odată cu dezastrul Franței, Africa și-a văzut practic anulată cea mai solidă reprezentantă la Cupa Mondială. Cu Sagna, Gallas, Abidal, Evra, Diaby, Govou, Malouda, Anelka în primul 11, Franța reflecta fidel pe stadionul din Polokwane componența etnică a Africii de Sud.
Marea revelație a Mondialului precedent, Ribery, a fost de această dată marea decepție. Un Dodel al Franței din punct de vedere intelectual, Franck a adus izbitor și în teren cu obsesia dezumflată a lui Răzvan Lucescu.

Încă dinainte de meciul cu Mexic, căpitanul Evra a spus că Franța este o echipă mică. Mi se pare firesc să gândești așa dacă te uiți ce amărâte de cluburi dau jucători naționalei franceze: Chelsea, Barcelona, Manchester United, Bayern, Lyon. La toamnă băieții noștri veniți care de la Steaua, care de la Al Hilar, care de la Brașov vor bate găinile galice de le vor merge fulgii.