Sper ca președintele Dinu Gheorghe să rămână consecvent poziției sale inițiale ostile în privința distribuirii meciurilor de acasă ale Rapidului pe afișul resuscitatelor cuplaje de pe Național Arena.
Spre deosebire de Dinamo, ai cărei suporteri văd interpuse niște absurde culoare de atletism între pasiunea lor pentru echipă și jucători, spre deosebire de Steaua care inevitabil trebuia să ajungă la transhumanță în epoca Becali, spre deosebire de Sportul care-mi inspiră o plajă pentru nudiști, Rapid are ceea ce cu jind vedem la cluburile din fotbalul frumos: o comuniune între stadion și suporteri. Imnul Rapidului cântat pe Național Arena ar fi ca un Beethoven la chitară electrică. E interesant, am văzut și așa ceva, dar nu poate fi decât o experiență pasageră. Un stadion național este făcut pentru echipa națională.
Fotbalul de club înseamnă identitate locală și nu un spirit disipat pe o arenă ca o femeie frumoasă despre care afli că e goală în spatele operațiilor estetice. E ca și cum ai alege între a locui într-o casă în care ai investit sentiment și a merge să stai la un hotel.
Sigur că trebuie să tindem spre stadioane noi sau spre modernizarea celor mai vechi, dar până atunci mi se pare caraghios să ajungem la modelul maltez. La Valletta are o arenă pe care vin toți șoimii maltezi să-și joace meciurile. Trist model pentru București. Preferăm nostalgiile lui Dragomir care încearcă, fără să-și dea seama, să anuleze identitatea unor echipe cu o istorie de decenii prin comasarea lor pe o arenă care n-are nicio relevanță pentru esența campionatului, rivalitatea între comunități definite prin culori, stadioane și istorie? Sau preferăm să tragem cu ochiul la leagănul fotbalului, Londra, acolo unde fanii lui Fulham umplu bătrânul Craven Cottage, cei ai lui Chelsea sunt mândri că gazonul lui Stamford Bridge este fix în același loc ca acum o sută de ani, suporterii lui Arsenal se bucură de noua lor casă care are însă tapetați pe inelele de tribună anii în care tunarii au ieșit campioni? Și pentru că stadionul olimpic din Londra nu trebuie să rămână în paragină cum s-a întâmplat cu cel din Beijing, acesta îi va fi închiriat lui West Ham. Dar nu se va cupla nimeni nici acolo.
Rapidiști, despre Național Arena veți citi date statistice impresionante: milioane în bani, milioane de tone, milioane… Dar în niciun colțișor al impresionantei arene-hotel pentru toate echipele „homelesse” nu veți găsi cele 21 de grame pe care le-ați lăsa în Giulești. Adică sufletul.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER