Era 23 mai 1982, iar Rapidul nu mai simțise de cinci ani aerul primei divizii în nări. Căzuse în 1977, și de un cincinal bântuia pe la Motru, pe la Mija, pe la Mârșa, Roșiori sau Târnăveni. O generație de vis, cu Ion Ion, Nae Manea, Damaschin, Bimbo Paraschiv, Cojocaru, își mistuia tinerețea la matineu, iar dorința de revanșă era imensă. În precedenții ani, giuleștenii fuseseră blocați fie de echipe mai bune, Progresul, CS Târgoviște, fie susținute politic, precum Viitorul Scornicești.
Etapa a 30-a a campionatului 1981-1982 găsea Rapidul la 3 puncte în spatele Petrolului, în plus, ploieștenii mai aveau și o restanță, deci era clar că șansele de promovare sunt de partea lor. Cu toate astea, Rapidul încerca imposibilul, iar pentru a rămâne în cărți avea neapărată nevoie de victorie. Meciul s-a jucat în Ghencea, iar Nae Manea (57 de ani acum, atunci titular la 28 de ani) explică de ce: „În Giulești nu ne mai lăsau. Fusese un meci de Cupă cu Iașiul, venise lume multă, se prăbușise o bucată de tribună și murise un om, culmea, o rudă a lui Nicky Dumitriu. A fost anchetă și până la noi ordine au închis stadionul. Pe Republicii nu prea aveam voie, că începuse deja tămbălăul cu Casa Poporului, așa că n-aveam altă soluție decât Ghencea”.
Umilință cu mingea pe ceafă Au venit 35.000 de oameni, pe un stadion cu capacitatea de până la 30.000. Lumea stătea pe scări, pe coronament, în orice loc de unde se putea arunca un ochi pe terenul de joc. Dimineața de la 11:00, cu soarele-n cap, Rapidul a dat recital. În minutul 11 era deja 2-0, prin golurile povestitorului Nae Manea, urmat de Damaschin. Orgolioși, ploieștenii au redus din handicap prin Cozarek. Doar un intermezzo în reprezentația vișinie, care a continuat prin golurile lui Ion Ion, Ștefan Popa și, din nou, Nae Manea, care au dus scorul până la un 5-1 ce avea să facă senzație. Spre final, giuleștenii au ținut neapărat să-și umilească adversarii. Fundașul Ispas a început să jongleze, și-a pus mingea pe ceafă și n-a mai vrut s-o dea jos de acolo, deși era înconjurat de adversari nervoși. Arbitrul Radu Petrescu a oprit jocul și i-a dat „galben” jongleurului Ispas pentru comportare nesportivă. Cu toată victoria la scor a Rapidului, Petrolul avea să promoveze, iar giuleștenii mai trebuiau să aștepte un an pentru a întrerupe o serie de șase campionate în liga secundă.
„Steaua și Rapid se iubesc la infinit” „Am jucat extraordinar atunci, iar spectatorii ne-au aplaudat. Nu numai galeria noastră, tot stadionul. Adică ne aplaudau și steliștii. După meci am auzit că giuleștenii mei ar fi strigat că Steaua și Rapid se iubesc la infinit. În timpul meciului, sincer, nu auzisem, eram concentrat să dau goluri, și am și dat”, istorisește Nae Manea. Actualul antrenor al Gloriei Bistrița își amintește întâmplări de după meci. „A ieșit scandal mare. Nu știu ce-au strigat ploieștenii, dar după meci ai noștri au fost foc și pară pe ei. Am aflat mai târziu că în drumul dinspre Ghencea spre Giulești ai noștri au răsturnat cu roțile în sus toate mașinile cu număr de Prahova. Plus că au mai ieșit și ceva bătăi de stradă, dar oamenii au fost repede puși la punct de miliție”.
Dor de răzbunare De atunci, „lupii galbeni” nu mai au ochi să vadă Ghencea și Giuleștiul. Ura pentru umilința de pe teren, pentru bătaia luată pe străzi, pentru mașinile răsturnate s-a transmis din generație în generație. Timp de 29 de ani, incidentele au fost minore, până în ziua în care un om care atunci, în 1982, mai avea patru ani până să se nască, a apucat să sară gardul. De-aici povestea tristă o știți!
A ieșit scandal mare după meciul acela. Nu știu ce au strigat ploieștenii, dar ai noștri au fost foc și pară pe ei. Am aflat că în drum spre Giulești au răsturnat cu roțile în sus toate mașinile cu număr de Prahova Nae Manea, fost atacant Rapid
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER