De câteva săptămâni, lunea, la unsprezece și zece seara, tot mai mulți români învață fotbal cu televizorul în față. Replay, emisiunea aceea nocturnă de la TVR în care nu se ceartă nimeni cu nimeni și nici nu se dau declarații epocale, propune un fel de integrală Steaua – Dinamo. Purtată de Marian Olaianos și de Marius Mitran de la origini până în prezent, ea a ajuns, cu două nopți în urmă, în cea mai valoroasă epocă a ei. Cu puțin înainte de 1990, când jucătorii nu plecau în străinătate, iar cele două echipe se călcau pe picioare prin fazele superioare ale competițiilor europene.
Restituirile in integrum de luni noapte au rol de Teleșcoală, dacă tot ne referim la acei ani. La Replay, dacă știi, îți aduci aminte, iar dacă nu știi, înveți. Tinerii care atunci fie încă nu erau, fie abia apăruseră, pot vedea un Hagi fabulos, un Lăcătuș năvalnic, un Lupu care parcă juca hochei, un Sabău iute și tehnic, un Andone aspru ca o perie de sârmă, un Cămătaru cu fața însângerată, bătându-se ca un erou de epopee romantică.
Se poate învăța valoarea, dar se poate învăța și decența. Pe vremea aceea, foștii nu-i contestau pe actuali, arbitrii erau respectați, antrenorii se aflau în stare de rivalitate sportivă, nu de război. Iar tribunele gemeau de oameni despre care se spunea că aveau drept singura bucurie fotbalul. Problema e că azi de multe ori n-o mai avem nici pe aia și trebuie să căutăm imagini de dinainte de 1989 ca să vedem cum era când ne bucuram sincer de fotbal.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER