Mânuțele fine, protejate de mănuși, ale lui Răzvan Lucescu aplaudă delicat. Abia a trecut o jumătate de oră și Rapid are deja 2-0 cu Sportul. Antrenorul giuleștenilor e suspendat, stă la tribuna oficială, dar nu împreună cu patronul George Copos, care urmărește jocul alături de copiii lui Vasile Șiman, cocoțați simpatic pe genunchii patronului „studenților”.
Ca de fiecare dată, Rapid dă impresia de echipă organizată, care știe ce are de făcut. După șase goluri încasate în ultimele două partide, Rapid-CFR avea nevoie de această adunătură de naivi gata să se sacrifice entuziast pentru nobilul scop al reinstaurării unei atmosfere bune în vestiarul de lângă Podul Grant. Poate că Răzvan își va fi văzut confirmate o dată în plus subtilitățile tactice, poate că suporterii feroviarilor vor fi fost îmbunați de ofrandă, poate că însuși George Copos va fi uitat pentru o clipă să contabilizeze țechinii cheltuiți. Dar asta nu înseamnă că aseară Rapid a arătat altfel decât de la începutul sezonului: o echipă cu jucători matur-bătrâni, experimentată și fără sclipiri, al cărei joc e caracterizat de prieteni drept elaborat, iar de răutăcioși – mai degrabă tipicar.
Rapid a tras, după victoria de aseară, încă o dată pe podium, în ceafa celor de la Dinamo și CFR. Ca să rupă gura târgului, are însă nevoie ca în mănușa fină a antrenorului să se ascundă, uneori, un pumn de fier care să transmită energie și forță.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER