La Dinamo e la mare modă acum generația pașoptistă. Tocmai de aceea, în ziua meciului cu Petrolul din sferturile Cupei, Dinamo avea 48 de bilete vândute. Dinamoviștii le-au strigat celor 500 de fani veniți de la Ploiești „Serie B, Serie B”, deși peisajul dezolant de pe arena dinamovistă era fix unul de „Serie B” de marginea Europei. Aș remarca și o altă fractură logică din peluză, acolo unde lui Dragoș Săvulescu i se reproșează o anumită orientare sexuală, dar aceiași polițiști ai heterosexualității clamează apoi că vor să aibă relații intime cu familiile celor care susțin Steaua. Cum ar veni și cu niște unchi, să zicem.
O brichetă deghizată în costum de arbitru readuce în prim-plan spectacolul hilar din acest sezon al cavalerilor părții negative a forței din fotbalul nostru. Deaconu, arbitrul pe pieptul căruia se înghesuie, ca în cazul marilor eroi sovietici, decorațiile de la FIFA și de la Președinția României, reușește să-i lase în umbră pe toți cu deciziile sale absurde: nu-l dă afară pe nărăvașul Niculae, dictează aiurea penalty în favoarea Petrolului și, apogeu al imposturii, îl lasă pe Munteanu să bată lovitura liberă șmecherească pentru 2-1, fără ca mingea să fi fost oprită la acea fază fixă. Poate că totuși arbitrul șef la multinațională și care scrie „mi-au” ca pisica nu știe ce înseamnă cuvântul „fix”. Culmea e că, imediat după aceea, întoarce o lovitură liberă a Petrolului pentru că mingea nu era oprită în momentul execuției. Dacă la Steaua – Brașov, pentru „penalty-ul” secolului, i-a fost găsit Cristi Nica drept acoperire lui Deaconu pentru acea decizie absurdă, oare ce alibi va mai găsi mama răniților, Crăciunescu, după acest meci?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER