Așa cum era de așteptat, la Dinamo s-a reinstaurat haosul la transferuri. Suprapunerea cu reîntoarcerea lui Cristi Borcea este, cu siguranță, pur întâmplătoare și răutăcioasă. Dar altfel, situația e de-a dreptul caraghioasă. Zuluf și Ispir și-au reziliat contractele la 15 zile după ce le semnaseră. Practic, au semnat direct preavizul. Habar nu am cine dă dovadă de amatorism – cei care i-au adus sau cei care au decis să plece atât de repede -, dar sunt convins că nici cei de la Dinamo n-au habar. Ar fi putut fi doar o situație neplăcută, dacă era singulară. Măcar cei doi băieți veniseră cu maxi-taxi de la Brănești. Recordul e însă deținut de altcineva: un contract de mai puțin de 24 de ore!
Cu Alves, băiatul venit săracul taman din Portugalia ca să semneze cu ditamai liderul României, ce-ați avut? Ciobotariu a parcurs toată Europa ca să-l vadă, l-a cerut, omul a venit, dar aici i s-a oferit un contract de aproape trei ori mai mic decât în Portugalia. A rămas cu o poză cu tricoul echipei și o excursie la București. Nici măcar în centrul vechi n-a prea putut ajunge cu revolta populară din zonă. Colegul său, „tenismenul” Santana, ca să-l cităm pe Dinu, a fost ceva mai inspirat: a mirosit ceva probabil și a negociat de la distanță, scutind câteva mii de km de pierdere de vreme. Tot la capitulul jenant se înscrie și naveta lui Bratu între Mediaș și București, chiar dacă în acest caz fără ca vina principală să-i aparțină lui Dinamo.
Peste toate, cel mai grav nu e că Dinamo a ratat un transfer sau altul sau cinci. Problema este impresia de haos general. Acționarii nu se mai mulțumesc doar să se bălăcărească, se mai și încurcă unul pe altul. Iar cea mai încurcată este chiar Dinamo.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER