Jucătorii lui Răzvan Lucescu aleargă pentru prima de cantonament sub privirile președintelui asasinat Kadîrov, care tronează dintr-un poster gigantic peste terenul din Antalya. Patronul Rapidului are nostalgii cu Ceaușescu privind acest portret uriaș cu liderul cecen purtând o cușmă tradițională pe cap și visează la vremurile când, la Copos Cup, o imagine de dimensiuni similare cu el purtând faimoasa bască utecistă va trona la marginea terenului. Singura diferență ar fi ca, în loc 100.000 de dolari, premiul la care să pună participanții botul la Copos Cup să fie un platou de savarine.
Simțind mirosul banilor de la acest turneu, Copos a apărut brusc în Antalya. A ieșit de-un spectacol „Tache, Ianche și Kadîrov”, în care românul George „Tache” Copos și evreul, cum îl alintă patronul, Rui „Ianche” Duarte s-au ciondănit pe banii lui Kadîrov. Noroc cu „spectaculosul” Copos, că altfel, spectacolul la Rapid este „raționalizat” în epoca Lucescu. Prima repriză a finalei cu Metalist Harkov ne-a arătat o echipă giuleșteană unidimensională, în care apărarea a jucat rezonabil iar atacul cu Pancu, Surdu, Grigorie și Sburlea a existat, dar a lipsit cu desăvârșire. Deac și Ioniță par esențiali pentru dinamizarea unui joc ofensiv tern, dar nici apariția lor în a doua repriză nu a schimbat lucrurile.
Rapid s-a înecat la malul Mediteranei în finala în care totuși a înfruntat cea mai puternică echipă întâlnită de vreo formație românească în această iarnă. Cu absenții Herea, Texeira, Roman, Coman, Marcos Antonio și Glauber, Rapid rămâne însă o candidată autorizată la tilu. Iar, după finala Cupei Europei Centrale, palmaresul internațional s-a îmbogățit cu finala Cupei unui satrap al Asiei Centrale.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER