Vasile Tiță, cel mai în vârstă medaliat olimpic în viață din România, a împlinit 84 de ani!** Bogdan Juratoni, alături de „Prințul din Obor”

„Tițulică, ia spune tu, câți ani ai făcut? E 21 februarie, doar n-ai uitat!”. Bătrânul cu ochi albaștri zâmbește spre soția sa, Elena. „75 de ani”, spune fără să stea pe gânduri. Vârsta celui mai longeviv olimpic român s-a oprit în urmă cu 8-9 ani, când maladia Alzheimer s-a cuibărit parșiv în „cutia sa cu amintiri”.
Boxul își predă ștafeta de la cei bătrâni spre cei tineri, iar firele acestea invizibile trasează puncte de reper între generații. Vasile Tiță a împlinit ieri 84 de ani și este cel mai în vârstă medaliat olimpic în viață din România. Dintre cei patru sportivi tricolori care au urcat pe podium la Olimpiada de la Helsinki, din 1952, numai el mai este în viață.

Bogdan Juratoni are 21 de ani și este singurul boxer român calificat la Olimpiada de la Londra. Când Tiță cucerea argintul olimpic în urmă cu 60 de ani, după o finală încheiată prematur în fața vedetei Floyd Patterson, nici măcar părinții lui Juratoni nu erau născuți. Cu toate acestea, între Tiță și Juratoni există un fir invizibil întins prin însăși esența „Nobilei Arte”.

Amintirile „Prințului din Obor”

Ieri, când „maistrul” Tiță a împlinit 84 de ani, Bogdan a sărit peste odihna dintre antrenamente pentru a-i duce un tort și a-i ura „La mulți ani!” celui care a cucerit argintul olimpic la aceeași categorie, mijlocie (75 kg), la care vrea și el să dea lovitura la Londra. O întâlnire scurtă, în care boxul a fost singurul subiect de discuție… Dar nu boxul de acum, ci din urmă cu jumătate de secol, când maistrul Tiță încă bătea sacii la antrenament. Maladia i-a șters fostului boxer amintirile proaspete, de acum o oră, de ieri sau de anul trecut, dar le-a păstrat nealterate pe cele din tinerețe. „Știți că ține minte și acum numărul său de telefon din tinerețe, de când i se spunea Prințul din Obor?”, spune Elena Tiță. Ea și cumnata ei sunt cele două femei care au grijă de prezentul fostului stelist.

„Unde plecați? La ce turneu?”

„Unde plecați? La ce turneu?”, este prima întrebare a lui Vasile Tiță pentru Juratoni. Bogdan răspunde cu glas molcom, de ardelean născut la Alba Iulia, dar „maistrul” își aduce aminte de turneele sale. „Dacă mergeți la Budapesta să știți că veți fi bine primiți. Veți fi ca acasă. Toți pe unde mergeam se adunau în jurul nostru să afle vești de acasă”, povestește Tiță…
„Cu ce mergeți, cu avionul?”. Învinsul lui Patterson, cel care avea să devină ulterior campion mondial la profesioniști la categoria grea, retrăiește primul lui zbor: „Am plecat prima oară cu avionul la Varșovia. M-au așezat în avion lângă trei piloți. A mers totul atât de lin, încât parcă nici nu eram în avion”.

„Să luați niște cafea”

„Unde plecați? La ce turneu?”, revine întrebarea. „Aaa, la Budapesta. Unguroaicele sunt frumoase, în marea lor majoritate, dar cam șmechere. Să aveți grijă, băieți”, spune Tiță. Întreabă de antrenorii de la lot și tresare la numele lui Napoleon Gheorghe. „Îl știu, i-am spus că trebuie să fie serios. Cum se descurcă?”. Zâmbește când află cu „maistrul Nap” este un antrenor atent și dedicat.

Juratoni își cere scuze… trebuie să plece, la ora 17:00 are sparring. „Unde plecați? La ce turneu?”, este întrebarea care vine ca un ecou de la Vasile Tiță. „Dacă mergeți la Budapesta, să luați niște cafea și niște cristaluri, să le vindeți acolo. Ungurii nu au cafea”… Vasile Tiță a împlinit 84 de ani, dar uneori se trezește cu gândul că trebuie să plece în cantonament.