Clubul „Patriota”, locul unde Marian Cozma a fost asasinat în 2009, a fost „ras” din centrul orașului Veszprem. Românul a rămas, în schimb, veșnic în inimile localnicilor.
Orașul care găzduiește una din cele două semifinale ale Ligii Campionilor în acest sfârșit de săptămână poartă amprenta unui român. Marian Cozma. Ucis odios în urmă cu trei ani, „Păsărilă” este privit ca un erou la Veszprem. Străzile întortocheate și înguste din Veszprem aduc puțin cu aerul medieval din Sighișoara, castelul din centrul vechi al orașului fiind principalul punct de atracție. Nu departe, la vreo 300 de metri distanță, ajungem în locul care a zguduit două țări, Ungaria și România, și a sfârmat o familie, pe cea a lui Marian Cozma. Pe o străduță nu mai mare de 20 de metri lungime și doi metri lățime, fostul pivot era asasinat pe 8 februarie 2009 de Ivan Sztojka și Raffael Sandor.
Cel puțin la orele prânzului, zona este învăluită în liniște, este un loc unde nu se întâmplă absolut nimic. Doar o librărie, așezată în imediata vecinătate, mai este călcată din când în când de câteun client. „Nu mai există Club Patriota. În locul lui a apărut Ibiza Club, dar și acesta este acum închis”, ne spune un localnic, atunci când vrem să localizăm discoteca în care Marian era lovit mișelește în 2009.
Un martor, marcat pe viață
Încercăm să aflăm ce a schimbat tragedia în Veszprem și abordăm un alt tânăr. „Am fost la 20 de metri de Marian când a început scandalul”, ne spune interlocutorul. Informația ne stârnește imediat atenția și vrem să aflăm mai multe detalii. „N-aș vrea să credeți că îmi este teamă, frică, dar sincer nu vreau să povestesc despre evenimentul respectiv. Ce s-a întâmplat m-a marcat pe viață, mai ales că în acea seară îmi serbam ziua de naștere”, ne refuză elegant tânărul, care continuă: „Nu l-am cunoscut personal pe Marian Cozma, dar știu că era un handbalist foarte bun. În plus, auzisem că este un om de calitate, cu un caracter foarte plăcut”. S-a schimbat ceva la Veszprem după tragedia din 2009? „Da, în primul rând intrarea în cluburi este mult mai restrictivă. Nu mai intră oricine. S-au mai liniștit lucrurile, dar amintirile rămân veșnic”, ne răspunde tânărul, copleșit și răscolit încă de amintiri. Mai vrem să poposim un pic pe acea stradă, dar pașii ne poartă spre sală pentru că urmează antrenamentul Oltchimului.
„Este momentul pentru o nouă calificare în finală, indiferent de rezultatul final. Dar nu trebuie să jucăm returul cu gândul că ne este bună și înfrângerea”, Radu Voina, antrenor Oltchim
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER