Ana Maria Brânză a povestit pentru ProSport drumul către podium: „Aurul contează!”

Ana Brânză, campioană europeană în premieră în proba individuală de spadă, spune că azi, în proba pe echipe, sunt șanse din nou pentru medalie

Azi intră în lupta pentru medalii și echipa masculină de sabie

Ce ai simțit în momentul în care ai dat ultima tușă în finală?
Eram prea consumată ca să mai simt ceva, dar, bineînțeles, eram fericită că s-a terminat cu bine. Mă gândeam înainte de finală că nu mi-ar fi plăcut să vad iar titluri de genul „a pierdut aurul” sau „doar argint”!

Cât de mult ți-ai dorit această medalie?
Pentru un sportiv nu există „cât îți dorești acea medalie”. Un sportiv de performanță și le dorește pe toate și ceva mai mult!

Cui dedici acest succes?
Oamenilor care-mi sunt alături zi de zi și când zâmbesc de pe podium și când nu fac mare brânză. Celor care muncesc cot la cot cu mine și mă ajută să-mi împlinesc visele. Și celor care au avut un gând bun și au trăit competiția alături de mine! Vă mulțumesc, oameni dragi!

Cât de greu a fost să o înfrunți pe Simona Deac în sferturi?
Se ajunsese să se spună că sufăr de un complex când îmi întâlnesc colegele și o perioadă chiar așa a fost. Meciul cu Simona a fost mai greu decât o arată scorul (15-4) și nu am avut de gând să-i las vreo tușă „cadou”! Dar muncind așa, cum muncește acum, data viitoare asaltul nu o să mai arate așa. Oricum merită și Simona felicitată pentru asaltul împotriva rusoaicei Kolobova.

 În semifinale ai primit o lovitură peste mâna dreaptă…
Aceste accidente se întâmplă frecvent! Nu am pățit nimic, dar pe moment e destul de dureros. Nu mi-am rupt niciun deget, cu nici la Naționale nu am făcut-o!

Ce poți să ne spui despre succesul lui Dolniceanu?
Locul lui Tibi în clasament mondial îl clasa printre favoriți. Având în vedere că anul acesta a avut un parcurs bun, ne asteptam la un podium din partea lui. Deși nici el și nici eu nu cred că visasem la un scenariu atât de frumos!

Cât de greu e să fii liderul unei echipe de la care se așteaptă medalii pe bandă rulantă
E greu să fii sportiv în România, unde doar aurul contează. Iar rolul de lider nu mă deranjează foarte tare! Nu sunt o tipă prietenoasă când vine vorba de obiectivele echipei. Avem nevoie de atitudine pentru a câstiga, altfel nu poți rezista în acest sport și sper ca și colegele mele mai tinere să fi înțeles.

Cum va fi concursul pe echipe, de mâine?
În competiția pe echipe plecăm cu o istorie în spate și nu ne putem permite să greșim. Rezultatele din acest an ne dau șanse să ne gândim la podium, dar un concurs nu seamănă cu altul. Mâine o să ne mobilizăm și personal cred că putem urca măcar pe treapta a treia a podiumului. În primul meci vom întâlni Danemarca, echipa cu care nu am mai tras până acum și trebuie să fim atente. Iar pentru accederea în semifinale ne vom duela cu Suedia sau Polonia.

3 medalii europene la individual deține Ana: argint la Kiev (2008), bronz Sheffield (2011) și aur la Zagreb (2013)