Atleții români au cucerit 13 medalii la Campionatul Balcanic de cros. INTERVIU | Florin Florea, președintele FR Atletism: „Avem sportivi de performanță foarte buni, dar nu mai avem elite, precum doamna Puică, Szabo, Doina Melinte”

Botoșaniul a găzduit în weekendul trecut, în premieră, Campionatul Balcanic de cros pentru juniori 1, tineret și seniori, o competiție la care au participat aproape 100 de atleți din Turcia, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Muntenegru, Albania și România.

Sportivii români au confirmat așteptările, obținând 13 medalii la cele trei categorii de vârstă. La senioare, româncele s-au clasat pe primele patru locuri, reușind să cucerească trei medalii la individual și una la echipe. Claudia Tododan a cucerit aurul, Roxana Bîrcă a obținut medalia de argint, iar Claudia Prisecaru medalia de bronz. Pe locul patru s-a clasat Cristina Simion.

Cele patru sportive vor face parte din echipa României care va concura la Campionatul European de cros, care va avea loc pe 9 decembrie la Tillburg (Olanda).

MEDALII DE AUR
Dorin Andrei Rusu – tineret masculin individual;
Paula Claudia Todoran – seniori feminin individual;
România – tineret masculin echipe (Andrei Rusu, Laviniu Chiș, Ionuț Drăgușin, Marian Coman)
România – seniori feminin echipe (Claudia Tododan, Roxana Bîrcă, Claudia Prisecaru, Cristina Simion)

MEDALII DE ARGINT
Adrian Garcea – juniori masculin individual;
Roxana Elisabeta Bîrcă – seniori feminin individual;
România – juniori feminin echipe (Angela Olenici, Gabriela Bodnariuc, Claudia Tamasila, Loredana Viziteu)
România – tineret feminin echipe (Alina Butnariu, Oana Ivăncescu, Julia Augsburger, Cristina Balan)
România – seniori masculin echipe (Ștefan Gavril, Alex Corneschi, Marius Bușcă, Cristian Lutic)

MEDALII DE BRONZ
Angela Veronica Olenici – juniori feminin individual;
Alina Dumitrița Butnariu – tineret feminin individual;
Claudia Prisecaru – seniori feminin individual;
România – juniori masculin echipe (Adrian Garcea, Cătălin Tecuceanu, Mihai Cochior, Daniel Herman)

Antrenori: Erzilia Tîmpău, Viorel Popovici, Cristian Prâsneac, Margareta Barbu, Sergiu Dascălu.

INTERVIU | Florin Florea, președintele FR Atletism: Nu pot organiza o competiție de nivel internațional pe pistă în România

Președintele Federației Române de Atletism, Florin Florea, a vorbit într-un interviu acordat pentru ProSport despre problemele din sportul pe care îl conduce, despre investițiile care se fac, creșterea noilor generații, cât și despre principalul său obiectiv.

Cum comentați nivelul atletismului românesc în momentul de față?
Atletismul este un sport dinamic, un sport cu foarte multe valori, cu performanțe extraordinare și o istorie nemaipomenită. Când lucrurile nu mai merg așa cum erau la la un moment dat, este normal să apară și întrebările. Nu trebuie să uităm că suntem în 2018, că ne raportăm la alte valori față de acum 25 de ani. Atletismul este un sport care îl găsești peste tot, nu este un sport de nișă. Este un sport care stă la baza aproape a tuturor sporturilor și te învață să mergi, să alergi și să sari. Noi vrem să avem cluburi puternice și să ducem din nou atletismul la nivelul orașelor, comunelor și de acolo să începem să construim. Abia ulterior vor veni și acei sportivi de elită. Avem sportivi de performanță foarte buni, dar nu mai avem elite, precum doamna Puică, Szabo, Doina Meline. Noi suntem în finale, semifinale, suntem prezenți cu delegații mari la toate competițiile.

Atletismul a evoluat, dar investițiile sunt foarte mici în România…
Una este să investească doar ministerul și alta este să investească 40 de administrații locale. Nu vor investi 40, dar dacă investesc 20 este mai mult decât investește ministerul.

Care este principalul obiectiv al președintelui Florin Florea?
Sunt cel puțin trei-patru obiective majore. Unul este de a organiza și structura federația după modelul federației europene. Nu o să ne putem dezvolta dacă nu mergem pe aceleași concepte care au dat rezultate în străinătate. Al doilea obiectiv este să începem un program de educație la nivelul copiilor din clasele I-IV. Trebuie să învățăm copiii să aprecieze mișcare, să aplaude când un sportiv face performanță, să meargă pe un stadion, să privească, să se implice. Copiilor li se spune: nu faceți sport pentru că transpirați sau nu faceți sport pentru că nu mai sunteți buni la școală. Este un proiect în care trebuie să se implice foarte mulți. Noi avem cluburi în fiecare județ, avem asociații, antrenori. Unde mergem, trebuie să spunem lucrurile astea iar peste zece ani vă garantez că altfel se va pune problema atât la atletism cât și la alte sporturi. Toate sporturile au decăzut în România. Baza de selecție este scăzută. Educația copiilor pentru sport trebuie să fie principalul obiectiv al Federației Române de Atletism dar și pentru celelalte federații.

Până vor crește noi generații, luați în calcul naturalizarea unor sportivi pentru a obține medalii la următoarea olimpiadă?
Poate fi un pas. Dar nu există un plan, un țel. Că trebuie să facem asta. De Jocurile Olimpice se ocupă Comitetul Olimpic. Noi ne ocupăm de mondiale, europene. Sprijinim Comitetul Olimpic dar pentru moment, nu este o prioritate să naturalizăm sportivi. Știu că există două solicitări, vom face lucrul ăsta. Nu există o strategie să naturalizăm un sportiv doar pentru a lua o medalie. Vrem să luptăm pentru medalii, să creștem nivel general dar nu știu dacă trebuie să facem orice pentru o medalie.

O medalie la un campionat național este recompensată cu 1500 lei în România…
Este adevărat. Acum s-a dat drumul la aceste contracte de muncă. Sportivul are un contract de muncă. La federație sunt 160-170 de contracte. La premiere mai trebuie umblat dar suntem peste multe țări în ceea ce privește premierea pentru mondiale sau europene. Și dacă îi dai un milion de euro… el tot atâta poate. Important este să îți dorești tu să faci mare performanță la seniori iar noi trebuie să te sprijinim. Cluburile pot să facă proiecte la primărie și Consiliul Județean și cred că în doi-trei ani lucrurile se vor reglementa foarte bine. Mai trebuie umblat puțin la legea sponsorizării, agenții economici să fie încurajați să susțină sportul. Mă uit la sportivii din țările europene care au o relaxare maximă. Nu toți au salarii extraordinare dar au o bază și îți dă posibilitatea să te gândești ce vrei să faci cu viața ta.

Cum comentați ce se întâmplă cu bazele sportive?
Bazele sportive reprezinta una dintre problemele pe care le are sportul în momentul de față. Voi merge personal să discut cu primari și președinți consilii județene. În momentul în care se gândesc să facă o bază sportivă, să ia legătura și cu federațiile. În momentul de față, în România, eu nu pot organiza o competiție de nivel internațional pe pistă. Doar la Cluj pot organiza un campionat european de juniori. De aceea nu ocupăm de cros, alergare pe șosea… Ar fi cazul să începem să facem baze sportive și să putem organiza competiții. Unul din obiectivele federației este de a aduce competiții internaționale dar trebuie să avem baze sportive.

Sala de atletism de la Botoșani ați văzut-o?
Am văzut-o. Este o sală foarte frumoasă. Sunt orașe mari care nu au o astfel de sală. Am înțeles că s-au alocat ceva bani pentru racordarea la utilități. Este foarte bună, poți face mai multe probe. Este foarte bună pentru copii, pentru ceea ce înseamnă o sală la un liceu sportiv. Este un plus față de alte orașe. Pentru a te pregăti este foarte bine. Nu poți să faci competiții.