Pe 8 ianuarie, spaniolul Ricardo Abad a împlinit 41 de ani. Și 465 de curse de maraton alergate în tot atâtea zile consecutive. De oprit, a anunțat că se oprește duminică, la Barcelona, când aleargă în cursa cu numărul 500. Un proiect aproape imposibil dacă stai să calculezi distanțele și după ce afli că sunt 20 804,6 kilometri ți se mai spune că omul acesta se duce la serviciu zi de zi, în trei ture, alergând ba dimineața, ba seara, ba la prânz, în medie câte patru ore pentru fiecare cursă.
Face asta de mulți ani, e drept, la început optând să alerge pe bicicletă. În 1995, a traversat pe bicicletă Statele Unite, parcurgând 4.000 de kilometri în 20 de zile. Peste un an, a făcut 5.500 de kilometri în Australia, în 30 de zile. Tot în 1996, a parcurs distanța Perpigan- Irun, 526 de kilometri, în 20 de ore. În 1998 a stabilit recordul pe bicicletă pentru traseul Camino de Santiago, 800 de kilometri în 32 de ore. Recordul a rezistat până în 2007, dar el deja nu mai pedala în acel an. Se reîntorsese la alergat.
30 de zile, 30 de curse
În 2005 s-a născut Ainhoa, fiica sa. Ricardo și-a zis că nu mai poate dispărea de acasă cu lunile, acum, că devenise tată. Dar nu putea nici să renunțe la ritmul acesta care parcă-i intrase în sânge. Visa noaptea kilometri parcurși unul după altul și visul nu se mai oprea. Și-a amintit cum alerga în copilăre și i-a venit ideea să ia startul într-un maraton. A ales cursa de la San Sebastian, din 2005. Iar după aceea, în ianuarie 2006, a renunțat definitiv la bicicletă, și până la sfârșitul anului a terminat cinci curse de maraton pe șosea și două montane. De acum știa exact că are nevoie de proiecte mai importante și de provocări mai mari. În 2007 a făcut primele traversări de mai multe zile, în diferite provincii iberice, luând startul și la mai multe curse de maraton. Pregătea temeinic prima încercare la limită a carierei sale de fondist: 30 de maratoane în 30 de zile consecutive. Lumea începuse să-l recunoască pe șoselele pe care-și stabilea traseele. În jurul lui, prietenii și anonimi iubitori de atletism construiau o comunitate care avea să-l sprijine și să-l încurajeze în proiectele următoare.
Cartea Recordurilor Nu s-a gândit să stabilească vreun record, ci doar să-și forțeze limitele, să le cunoască, să le învingă. Și dacă a reușit să alerge zi de zi, 30 de zile, câte un maraton, de ce n-ar încerca de cinci ori mai mult!? Așa s-a născut proiectul 150 de maratoane în 150 de zile. Dus la capăt cu succes în 2009, vârful a reprezentat un nou record înscris în Guiness Book.
Dar în același an, Ricardo Abad și-a mai trecut în palmares premiere mondiale. Mai întâi a alergat patru maratoane consecutive, 168,8 kilometri, în 20 de ore și 40 de minute. A dublat numărul după câteva luni și a parcurs legat opt maratoane în 58 de ore și 19 minute. În 2010, la 39 de ani, a început cel mai ambițios proiect din istoria alergărilor de mare distanță. 500 de maratoane în 500 de zile. Zi de zi, fără nici o zi de pauză. Și-a propus să strângă câte un euro pentru fiecare kilometru dintre cei aproape 21.000 cât însumează provocarea aceasta, suma finală urmând a fi donată Asociației pentru Persoane cu Handicap Mental din Spania.
Duminică e ziua cea mare
Pe 1 octombrie anul trecut, Ricardo Abad a intrat din nou în Cartea Recordurilor. 366 de maratoane în 366 de zile consecutive. În Parcul Retiro, din Madrid, alături de prieteni și de necunoscuți veniți să-l susțină. Luni, pe 10 octombrie, a alergat maratonul cu numărul 375 în localitatea natală, Tafalla. Dimineață s-a trezit devreme și a dus-o pe fiica sa Ainhoa la grădiniță. La 10.30 a ajuns la locul startului, alături de judecătorii acreditați și de echipa sa tehnică. După cinci ore termina traseul de 42,195 kilometri și o lua spre casă. A doua zi, marți, avea de alergat încă un maraton! Și apoi încă unul și încă unul. Duminică, pe 12 februarie 2012, va ajunge la Barcelona, pentru ziua și maratonul 500.
E un bun ambasador pentru mișcare și îl felicit. El alternează însă maratoanele oficiale cu alergările prin parc, pentru că nici nu există în lume maratoane zi de zi, și chiar dacă ar fi, Ricardo n-ar avea timp fizic să ajungă dintr-o parte în alta Vali Tomescu, antrenorul cu care Pușa Diță a luat aur la JO
Organismul unui maratonist precum Ricardo suportă acest ritm, el nu face performanță ca timpi. El impresionează din punct de vedere al repetabilității. Asta și-a propus, asta face. Poate încheia cei 42,195 km în cinci ore și astfel se poate recupera Vali Tomescu, antrenorul cu care Pușa Diță a luat aur la JO
Cosmin Stăniloiu [email protected]
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER